USR PLUS a promis desființarea Secției speciale și exact asta se întâmplă. Comisia juridică a Camerei Deputaților a votat, astăzi, pentru un raport favorabil la proiectul Ministerului Justiției de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. La trei luni de la înființarea coaliției de centru-drepta, suntem cu un pas mai aproape de desființarea acestei structuri nocive, înființate la ordinul lui Liviu Dragnea pentru intimidarea și chiar înlăturarea magistraților incomozi.

„După câțiva ani de funcționare, putem trage linie și putem face un bilanț, să vedem dacă cei care trăgeam semnale de alarmă la momentul înființării am avut dreptate sau ne-am înșelat. Din punctul meu de vedere, este indubitabil faptul că acele semnale de alarmă au fost corect trase la momentul respectiv, nu doar din partea membrilor Comisiei juridice sau a politicienilor, ci și din partea societății civile, din partea majorității magistraților, din partea organismelor internaționale. Este cert că această secție nu este absolut deloc eficientă, că bazele pe care s-a conceput această secție au fost fundamental greșite”, a declarat ministrul Justiției, Stelian Ion, inițiatorul proiectului de lege dezbătut astăzi în Comisia juridică a Camerei Deputaților.

„Această secţie a fost înfiinţată la iniţiativa lui Liviu Dragnea într-o perioadă de mari regrese pentru sistemul de Justiţie din România. Despre scopurile acestei secții se pot spune multe, dar, din punctul meu de vedere, au fost două: primul a fost controlul politic al urmăririi penale a magistraţilor, adică să se decidă la sediul PSD, ca pe timpul doamnei Stănoiu, cine este anchetat şi cine beneficiază de impunitate, și al doilea, desigur, redirecţionare a unor dosare penale, ale unor politicieni în general, de la DNA către această secţie specială prin simpla implicare a unui magistrat, printr-un denunţ, printr-o plângere. Una dintre multele consecințe ale înființării acestei secţii a fost redeschiderea discuţiilor cu Comisia Europeană asupra unor recomandări din MCV care se considerau deja îndeplinite. Deci, au fost regrese”, a precizat și deputatul USR PLUS Mihai Badea, președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților.

Față de forma propusă de Ministerul Justiției, Comisia
juridică a convenit formularea mai multor amendamente.

Printre acestea, cel potrivit căruia „judecătorii şi
procurorii pot fi trimiși în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra
înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu ori a unei infracțiuni
asimilate infracțiunilor de corupție numai cu încuviinţarea Secţiei pentru
judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al
Magistraturii”. În analizarea cererii de încuviințare a trimiterii în judecată,
„secția nu se poate pronunța cu privire la temeinicia acuzației și nici cu
privire la oportunitatea trimiterii în judecată, la legalitatea administrării
probelor și a efectuării celorlalte acte de urmărire penală”. Secția
corespunzătoare se pronunță prin hotărâre, în termen de 15 zile de la primirea
acesteia. Secția poate respinge cererea, prin hotărâre motivată.

De asemenea, prin forma adoptată de Comisia juridică
dosarele instrumentate de SIIJ nu vor fi distribuite unei singure structuri, ci
vor merge la parchete, în funcție de speță. Totodată, este respectat principiul
specializării magistraților.

Înființarea Secției speciale a fost aspru criticată de
Comisia Europeană, Comisia de la Veneția și Grupul statelor împotriva corupției
(GRECO, din cadrul Consiliului Europei).

Comisia Europeană a avertizat încă de la început că noua
structură poate fi „utilizată ca instrument suplimentar de intimidare a
magistraților și de exercitare de presiuni asupra acestora” și că înființarea
SIIJ încalcă articole din Tratatul UE și din Carta drepturilor fundamentale a
UE.

În martie 2018, GRECO a catalogat SIIJ drept „o anomalie” și
a atras atenția că „această secție ar putea fi ușor utilizată în mod abuziv
pentru a se elimina cauzele tratate de parchetele specializate sau pentru a
interfera în cauzele importante, sensibile”.

În iulie 2018, Comisia de la Veneția arăta că „temerile
existente că noua structura va fi (încă) un instrument de intimidare și
presiune la adresa judecătorilor și procurorilor – în special dacă este
combinată cu alte noi măsuri preconizate în privința lor, cum sunt prevederile
referitoare la răspunderea materială a magistraților – pot fi considerate
legitime și nu ar trebui ignorate”.

Activitatea SIIJ a dovedit că organismele internaționale au
avut dreptate. În doi ani de funcționare – 2019 și 2020 – Secția specială și-a
trecut în activitate doar 4 trimiteri în judecată și aproape 1.000 de clasări.

Una dintre „reușitele” Secției se referă la judecătorul
condamnat la 10 luni de închisoare cu suspendare pentru că a condus sub
influența alcoolului, judecător pe care CSM l-a menținut apoi în funcție la
Curtea de Apel București.

Toate acestea pe un buget cheltuit (în perioada octombrie
2018 – decembrie 2020) de peste 15 milioane de lei.

La toate aceste costuri se adaugă cele incalculabile produse
Justiției și, nu în ultimul rând, imaginii României în plan extern.

În legislatura trecută, USR a avut două proiecte de lege
depuse în Parlament pentru desființarea Secției speciale, amândouă respinse. Acum,
din postura de parte a coaliției la guvernare, USR PLUS își ține cuvântul și va
continua să repare răul produs de PSD în Justiție.