Restart. Reformăm România.

Producție locală pentru o economie curată

Stimulăm investiții în producția de componente și materiale care să eficientizeze consumul de energie și să asigure tranziția către energie curată și autovehicule electrice.

Uniunea Europeană a setat ținte ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă care cauzează schimbările climatice. Prin Acordul de la Paris din 2015 și Green Deal-ul lansat la finalul lui 2019 de către președintele Comisiei Europene, țările membre UE vor trebui să își regândească complet economiile pentru a-și reduce considerabil poluarea și a atinge neutralitatea climatică.

Industria va trebui, în anii următori, să facă eforturi mari pentru a-și adapta activitatea și a contribui la atingerea țintelor de reducere a emisiilor de CO2. Industria energetică și cea producătoare de mașini sunt printre cele mai vizate de schimbări capitale. 

Asta înseamnă că locurile de muncă în sectoarele tradiționale vor suferi transformări. Sectoarele cu mare potențial de creștere pentru Europa și pentru România sunt producția de baterii, subansamble și componente pentru autovehicule electrice, turbine pentru eoliene, panouri fotovoltaice, materiale pentru izolarea locuințelor, etc.

Ultimul raport al Agenției Internaționale a Energiei Regenerabile ne arată că UE, deși este continentul cu cel mai mare angajament pentru reducerea emisiilor cu efect de seră, are doar 1,2 milioane de job-uri în sectorul energiei regenerabile. Cele mai multe sunt în Germania (în jur de 25%), iar România apare în statistici mai ales în ceea ce privește job-urile în producția de biocombustibili. Prin comparație, Asia are peste 60% dintre job-urile în sectorul energiei regenerabile.

Exploatarea resurselor, precum grafitul, care intră în componența bateriilor poate reprezenta o oportunitate pentru a atrage și alte investiții care pot susține producția de baterii. Există deja o inițiativă europeană „Alianța Bateriilor” care încurajează colaborarea între diverse firme, institute de cercetare și comunități locale din care România trebuie să facă parte.

Deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal în proporție de 50% a cheltuielilor eligibile pentru investiții în tranziția energetică, amortizare accelerată pentru investițiile în cercetare-dezvoltare, recuperarea pierderilor fiscale în 10 ani consecutivi, în loc de 7 pentru producția de componente și materiale care să eficientizeze consumul de energie și să asigure tranziția către energie curată și autovehicule electrice.

Stimulentele fiscale pentru dezvoltarea industriei energetice curate și a electromobilității și atragerea de fonduri europene ar duce la:

  • Joburi bine plătite în sectorul energiei curate;
  • Investiții noi și dezvoltare economică;
  • Dezvoltarea industriei producătoare de mașini electrice;
  • Tranziție energetică justă în regiunile monoindustriale;

Estimare a impactului bugetar: zero

Sursa de finanțare: În prezent investițiile în economia curată și tranziția energetică sunt foarte mici. Astfel, statul oricum nu câștigă mai nimic din ele. Facilități fiscale ar ajuta industria nouă să crească și să se dezvolte, fără ca statul să piardă din venituri acum.

Instituția responsabilă – Ministere, agenții, autorități: Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei.

Capitol Energie pentru viitorul României: https://www.usr.ro/files/PG-Economie.pdf