Restart. Reformăm România.

Educație pentru sănătate în școli

Programe de educație pentru sănătate desfășurate cel puțin o dată pe semestru în școli.

În ultimii 27 de ani, lipsa unei reforme educaționale de fond și incapacitatea conturării unei programe axate pe nevoile actuale ale elevilor care să răspundă dinamicii sociale, a scos la iveală nenumărate situații îngrijorătoare cu privire la incapacitatea tinerilor de a-și însuși principii referitoare la Educația sexuală și Educația pentru sănătate de a conștientiza pericolele la care sunt expuși, precum și de a combate gradul extrem de ridicat al morbidității și mortalității prin asumarea unui comportament alimentar responsabil, fundamentat încă de la cele mai mici vârste.

De acum, elevii din România vor putea beneficia, cel puțin o dată pe semestru, de educație pentru sănătate. În vreme ce în țările europene materia este obligatorie, în România opționalul nu a fost realizat în multe școli, iar copiii nu au avut acces la informații corecte, din surse sigure, cu privire la nutriție, sănătate, sexualitate, cu scopul de a încuraja prevenția.

In momentul de față educația pentru sănătate ajunge doar la 10% din copiii României prin accesarea unui optional la decizia scolii .

Date fiind statisticile alarmante cu privire la starea de sănătate precară a populației României[1], se impunea luarea unor măsuri urgente pentru a combate cifrele alarmante:

  • Cele mai ridicate rate de morbiditate și mortalitate cauzată de lipsa unui comportament alimentar optim[2]. Principalele cauze sunt reprezentate de consumul excesiv de tutun, alcool, zahăr, grăsimi care duc la apariția bolilor ischemice, a diabetului, a cancerului, a TBC-ului, etc.
  • numărul extrem de mare al avorturilor din România (480 de avorturi la 1000 de sarcini) [3]
  • 10,6% dintre tinerele cu vârsta sub 20 de ani  au sarcini nedorite, iar rata sarcinilor în rândul adolescentelor, pe segmentul de vârstă cuprinsă între 15-19 ani, a înregistrat 12.073 de gravide dintre care 7.547 au ales să întrerupă  sarcina, România ocupând primul loc în Europa în această privință[4];
[1] Conform Planul Multianual Integrat de Promovare a Sănătății și a Educației pentru Sănătate
[2] Conform Planului de Acțiune pentru Alimente și Nutriție pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății
[3] Conform studiului European Perinatal Healt Report – Health and Care of Pregnant Women and Babies in Europe și Organizația Mondială a Sănătății (2012)
[4] Conform studiului ECHI (European Core Health Indicators)

Organele de specialitate ale administrației publice centrale, autoritățile administrației publice locale, precum și orice alte instituții publice sau private cu atribuții în domeniul sănătății și al educației sunt obligate să adopte, în condițiile legii, toate măsurile necesare pentru derularea sistematică, cel puțin o dată pe semestru, în unităţile şcolare, de programe de educaţie pentru viață, inclusiv educaţie sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor.

  • Cresterea numarului de elevi de la 10 % care urmează aceste cursuri în prezent la minim 70 % prin:
  1. Sesiuni obligatorii de informare in cadrul educatiei nonformale Scoala altfel + minim inca o sesiune/ an scolar
  2. Acces la optionalul Educatie pentru sanatate in scoli, cel putin o data pe ciclul de studiu
  3. Module integrate transdisciplinar in planurile cadru : biologie, dezvoltare personala, educatie sociala
  • Pe termen scurt:
    • modificarea legislației secundare, inclusiv modificarea regulamentelor autorităților publice și instituțiilor publice vizate, în vederea executării legii;
    • elaborarea de către entitățile publice avizate de programe și conținuturi didactice având ca obiect informații cu privire la educația pentru sănătate.
  • Pe termen mediu:
    • creșterea gradului de conștientizare a elevilor cu privire la importanța unei vieți sănătoase, în care prevenția este esențială, de la 10%, procentul actual, la minim 50%
    • corecta informare a elevilor cu privire la sănătate, în acord cu vârsta și nivelul lor de înțelegere
    • acces la educatie sexuala, de la 7 % la minim 50 %
  • Pe termen lung:
    • ameliorarea stării de sănătate a populației;

Estimare a impactului bugetar: Cheltuielile vor fi angajate de autoritățile și instituțiile publice care au atribuții în educație și sănătate pentru desfășurarea, o dată pe semestru, a activităților și programelor referitoare la educația pentru sănătate.

Sursa de finanțare: bugetele instituțiilor de învățământ

Instituții responsabile: Ministere, agenții, autorități:

  • Ministerul Educației și Ministerul Sănătății
  • Inspectoratele Școlare Județene, Direcțiile de Sănătate Publică
  • Unitățile de învățământ
  • Orice alte autorități publice centrale sau locale, instituții publice centrale sau locale care au atribuții în domeniu educației și sănătății