Restart. Reformăm România.

Cetățenia digitală - nu vom mai fi cărăușii hârtiilor între instituții

Vom construi infrastructura necesară pentru ca cetățenii să nu mai plimbe hârtii între instituții, ci informațiile să circule electronic, sigur, rapid și trasabil. Nu vom finanța softuri pentru instituții decât dacă sunt parte dintr-o rețea digitală ce va uni instituțiile statului, de la nivel central, județean și local.

În acest moment interacțiunea cetățenilor cu instituțiile statului este specifică secolului 20: cozi peste cozi, hârtii peste hârtii, ștampile peste ștampile (chiar dacă ștampilele au fost, teoretic, eliminate dpdv legal). Din punct de vedere digital, România se află pe penultimul loc (27) din Uniunea Europeană, depășind doar vecinul Bulgaria.

Problema nu este faptul că România nu a demarat digitalizarea statului. Într-un fel, e rău: a început-o prost, haotic și contraproductiv. E mai greu de reparat decât de luat de la zero. Dar știm cum și o vom face.

În teorie, România oferă diverse metode pentru a completa formularele online. Există servicii precum Punctul de Contact Unic Electronic, Ghiseul.ro, Spațiul Privat Virtual, servicii electronice la diverse primării (Cluj, Oradea, Sectorului 3).

În practică, rata de adopție a acestor instrumente este foarte mică, din mai multe motive:

1. Chiar dacă unele instituții emit documente electronice, alte instituții nu le acceptă/nu știu să le utilizeze. De exemplu, degeaba emite primăria sectorului 3 certificat de urbanism electronic, dacă Ministerul Culturii nu acceptă acest format de certificat de urbanism și îl cere ”pe hârtie”.

Deși am instituit prin OUG în 2016 obligația instituțiilor de a accepta documente electronice emise de alte instituții, practica continuă (multe reglementări în materie rămân ignorate și situația va continua până nu construim infrastructura reală de ”autostrăzi” digitale între instituții).

2. Pentru ca un document electronic să aibă valoare legală, de cele mai multe ori are nevoie de semnătură. Deși Regulamentul European 910/2014 spune că semnătura digitală calificată este echivalentă cu semnătura olografă, o semnătură digitală calificată are un cost semnificativ (40 de euro) și prea puțini cetățeni sau funcționari dețin o astfel de semnătură. Există pe circuit legislativ o inițiativă care permite tuturor deținătorilor de cărți de identitate electronice să le folosească pe acestea pentru semnarea electronică, dar această lege nu este încă în vigoare. Intrarea ei în vigoare ar fi un pas major pentru digitalizarea României, USR va promova această lege, ca o condiție în acordul de intrare la guvernare.

3. Doar 10% din formularele pe care le pot completa cetățenii au date precompletate. De asemenea, mare parte din formularele electronice sunt greu de înțeles de către cetățeni, și aceștia se găsesc în situația de a merge la ghișeu numai pentru a putea întreba pe cineva cum se completează formularele. Majoritatea covârșitoare a formularelor puse la dispoziție de statul român sunt făcute pentru a fi ușor înțelese de către funcționari, nu de către cetățeni.

4. Diverse instituții au diverse baze de date care nu comunică între ele. Avem, practic, de-a face cu adevărate ”cetăți informaționale”. Și în loc ca aceste cetăți să comunice între ele rapid, electronic, statul român obligă cetățenii să facă ei pe curierii hârtiilor între aceste instituții.

Digitalizarea României are nevoie de măsuri pe mai multe planuri

1. Transformarea Punctului de Contact Unic Electronic (PCUE) în interfața reală de comunicație dintre cetățean și statul român. Orice document depus în PCUE să aibă valoare legală și să intre pe circuitul documentelor legale pentru toate instituțiiile.

2. Simplificarea și clarificarea formularelor pentru utilizatori (echipă de UX). Formularele diverselor instituții înrolate pe PCUE vor fi regândite astfel încât să fie intuitive și ușor de înțeles de către cetățeni. Cetățenia digitală trebuie să fie și una inclusivă, care să permită accesul oricărui cetățean, chiar și cei puțin familiarizați cu tehnologia.

3. Construirea autostrăzilor digitale ale României, între instituțile deținătoare de baze de date, astfel încât ele să comunice eficient între ele.

4. Niciun ban public nu se va plăti pentru softuri care nu prevăd și interconectarea la rețeaua de autostrăzi digitale

5. Cetățeanul va putea delega statului obținerea documentelor necesare unei cereri, dacă acele documente se află la alte instituții ale statului.

6. Orice soft dezvoltat din bani publici, care prevede autentificarea cetățenilor, va permite și autentificarea prin intermediul cărții electronice de identitate

1. Fiecare instituție va trebui să-și schimbe fluxurile interne de lucru, astfel încât să acomodeze lucrul cu documente electronice
2. Crearea unui departament în Autoritatea pentru Digitalizarea României responsabil cu crearea de interfețe intuitive
3. Crearea la nivel guvernamental a unei echipe responsabile cu implementarea, rând pe rând, a autostrăzilor informaționale între instituțiile publice
4. Adoptarea legii privind cartea de identitate electronică

Estimare a impactului bugetar:

1. Cartea de identitate electronică: cca 300 de milioane de euro, pe parcursul a 10 ani (15 eur/carte de identitate/cetățean)

2. echipă pentru interfețe intuitive: 240 mii – 500 mii euro /an

3. Echipă interconectare instituții (autostrăzi digitale): 1 milion de euro/an

Sursa de finanțare:

Fondurile europene pentru inovare și digitalizare (actualul Program Operațional Competitivitate și programul subsecvent 2021 – 2027)

Instituția responsabilă – Ministere, agenții, autorități:
1. Guvernul României
2. Autoritatea pentru Digitalizarea României
3. MAI, MFP, MFE, Cancelaria primului Ministru

Propunerea din manifestul Centru Dreapta Modern (măsura 7):

https://www.romaniamoderna.eu/

Legea privind eliminarea hârtiei din administrația publică:

https://www.senat.ro/legis/PDF/2020/20L293FG.PDF