Guvernul PSD-PNL-UDMR adoptă astăzi proiectele
de lege prin care Codurile penale vor fi puse doar parțial în acord cu
deciziile Curții Constituționale. Dincolo de faptul că jalonul din PNRR prevede
ca modificările să fie aprobate de Parlament până la finalul anului 2022, lucru
evident imposibil, modificările Predoiu la Codul penal lasă o vulnerabilitate,
de care ar putea profita mii de acuzați de corupție. Iar vulnerabilitatea vine
în contextul în care același ministru Predoiu se pregătește să instaleze la
șefia Parchetului General și a DNA oamenii doriți de președintele Iohannis,
spre desăvârșirea operei de dezasamblare și supunere a sistemului judiciar.

„Cătălin Predoiu persistă în greșeală și propune și acum o prevedere
vulnerabilă la definiția abuzului în serviciu, sărind peste precizarea unui
prag valoric. Și eu cred că nu ar trebui să existe un prag valoric, dar să ne
amintim că CCR a decis că trebuie să existe acest prag, altfel articolul rămâne
atacabil și există riscul ca, pe viitor, CCR să se pronunțe iar și să îl
declare neconstituțional. După decizia CCR pe prescripție, de pe urma căreia
scapă acum de dosare și condamnări mai mulți infractori, unii cu legături
politice clare, nu ar trebui să mai riscăm nimic. Este motivul pentru care, în
poiectele de modificare a Codurilor penale pe care le-am depus în Parlament pe
24 noiembrie, am propus un prag valoric la valoarea unui salariu minim brut pe
economie. Proiectele USR se află deja pe cursul de avizare în comisii și, cel
mai important, respectă deciziile CCR pentru a nu mai crea vulnerabilități și a
nu mai ajuta infractorii să scape de pedeapsă”, declară Stelian Ion,
deputat USR și fost ministru al Justiției.

Neprecizarea unui prag valoric pentru abuzul în serviciu nu este singura
problemă a propunerilor lui Predoiu de modificare a Codurilor penale.
Proiectele aflate astăzi pe agenda Guvernului Ciucă ignoră mai multe decizii
ale CCR (244/2017, 302/2017, 88/2019, 243/2019, 22/2018, 637/2021 și 708/2021).
Cam multe, mai ales pentru niște proiecte care au ca scop tocmai punerea în
acord a Codurilor penale cu deciziile CCR.

În plus, Guvernul Ciucă adoptă cu foarte mare întârziere proiectele de
punere în acord a Codurilor penale cu Legea fundamentală, în condițiile în care
jalonul din PNRR corespunzător prevede ca modificările să fie adoptate de
Parlament până la finalul acestui an. Întârzierea este total nejustificată dat
fiind că proiectele erau finalizate la Ministerul Justiției încă din 2021, dar
ministrul Predoiu le-a ținut pe birou până aproape să expire termenul din PNRR,
punând astfel în pericol banii europeni.

Portițele pe care ministrul Predoiu le lasă în Codul penal pentru ca
infractorii să scape de răspundere vin în contextul în care același ministru,
servitor loial al intereselor președintelui, se pregătește să instaleze la
șefia Parchetului General și a DNA pe oamenii care îi sunt pe plac lui Klaus
Iohannis.

Procurorii de rang înalt, care au mai multe puteri acum, grație legilor
Justiției marca Predoiu, sunt în continuare numiți eminamente politic și
aceasta a fost una dintre mizele urmărite de președintele Iohannis la refacerea
în 2021 a alianței PSD-PNL. Schimbarea procedurii de numire a procurorilor șefi
a fost unul dintre punctele cheie de dispută cu Administrația Prezidențială cât
timp Ministerul Justiției a fost condus de USR prin Stelian Ion. După
înlăturarea USR de la guvernare și cooptarea PSD, procedura a rămas în esență
neschimbată, astfel că președintele Iohannis poate ordona nestingherit cine să
conducă Parchetul General și structurile specializate.

USR atrage atenția și că ministrul Predoiu nu a demarat procedura de
numire a procurorului-șef DIICOT, deși instituția este slăbită, fără o
conducere plină de peste doi ani, iar România are încă o mare problemă de
criminalitate organizată pe linia de trafic de persoane.