Camera Deputaților a adoptat astăzi, în calitate de Cameră decizională, inițiativa legislativă a senatorului USR Adrian Wiener privind limitarea conținutului de acizi grași trans în produsele alimentare destinate consumului uman. Aflată de mai bine de trei ani în procedură parlamentară, legea, odată promulgată, creează premisele pentru reducerea riscului de boli cardiovasculare și pentru îmbunătățirea nivelului de sănătate a românilor.

„Este poate cea mai importantă inițiativă legislativă destinată prevenției în România. E un pas uriaș spre civilitate alimentară, pas făcut din păcate cu mare întârziere. Legea a stat blocată peste 3 ani de zile în sertarele comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, la comanda reprezentanților industriei alimentare și în dispreț față de interesul public”, declară senatorul USR Adrian Wiener.

Legea, care va intra în vigoare la 1 aprilie 2021,
reglementează conținutul de acizi grași trans (AGT) în produsele alimentare destinate
consumului uman, în sensul că operatorii economici din sectorul alimentar vor
avea obligația de a introduce pe piață produse cu maximum 2 g AGT la 100 g de
grăsime din conținut. Restricția se va aplica și produselor alimentare
provenite din țări terțe și din alte state membre UE.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru
Siguranța Alimentelor, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și
Ministerul Sănătății vor efectua periodic controale pentru produsele reglementate
de lege.

În cazul constatării neîndeplinirii condițiilor prevăzute de
lege, produsele alimentare neconforme vor fi retrase din circuitul consumului
uman.

Inițiativa legislativă a fost depusă de senatorul USR Adrian Wiener în martie 2017 și a fost adoptată de Senat în octombrie 2017, de atunci fiind blocată în Camera Deputaților. Între timp, în aprilie 2019, UE a adoptat o serie de reglementări identice cu măsurile incluse în proiectul USR.

Prin acizi grași trans se înteleg acizii grași cu cel puțin
o legătură dublă neconjugată carbon-carbon, în configurație trans, astfel cum
sunt definiti în anexa I punctul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al
Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind
informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a
Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului
European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei,
a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a
Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor
2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al
Comisiei, cu modificările și completările ulterioare.

Cu toate că nu este popularizată informația, există un larg
consens științific referitor la riscurile majore asupra sănătății publice
generate de consumul în cantități mari de acizi grași trans-nesaturați. Aportul
caloric zilnic mai mare de 2% provenit din acizi grași trans-nesaturați crește
riscul de deces prin boală cardiovasculară cu 20-32%, mai mult decât orice alt
macro-nutrient. De asemenea, acizii grași trans-nesaturați cresc riscul de
accident vascular cerebral, diabet zaharat, obezitate, neoplazii și boală
Alzheimer.

În 2010 se considera că doar acizii grași trans-nesaturați
sunt responsabili de 50.000 de decese anual în Europa. IHME (Institute for
Health Metrics and Evaluation), institut independent de măsurători în sănătate,
estimează că pe locul 1 ca pondere a factorilor de risc pentru deces și
dizabilitate în România se află riscul alimentar.