Uniunea Salvați România va propune tuturor partidelor politice inițierea unei propuneri legislative, prin care să modificăm două articole din Constituția României, art. 142 și art. 143, care se referă la procedura de numire a judecătorilor la Curtea Constituțională a României și la condițiile pe care aceștia trebuie să le îndeplinească pentru a putea primi mandatul.

Modificările propuse au ca scop punerea în echilibru a celor trei puteri ale statului: judecătorească, legislativă și executivă.
În prezent judecătorii constituționali sunt desemnați astfel: 3 judecători de către Camera Deputaților, 3 de către Senat și 3 de către Președintele României.

Art. 142, alin. (3) sună în prezent astfel: ”Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României.”
Propunerea USR de modificare a art. 142 alin. (3) din Constituție va fi în sensul ca numirea judecătorilor CCR să fie făcută astfel: 3 judecători să fie desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 judecători să fie desemnați de camerele reunite ale Parlamentului și 3 judecători să fie desemnați de către Președinte.

În ce privește art. 143, acum acesta sună astfel: ”Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.” USR propune o adăugire la textul existent, anume completarea cu: ”și să nu fi fost membru al niciunui partid politic în ultimii 9 ani”. Termenul este echivalent duratei unui mandat de judecător la Curtea Constituțională a României.
În acest fel se va reduce semnificativ politizarea CCR, se va garanta și mai bine separația puterilor în stat și va spori legitimitatea Curții, având în vedere că va cuprinde judecători desemnați de către toate cele 3 puteri ale statului.
În paralel, vom iniția o propunere legislativă de modificare a Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, astfel încât să fie mai clare limitele și condițiile de sesizare a CCR cu privire la conflictele juridice de natură constituțională, soluțiile pe care le poate pronunța CCR, procedura de soluționare a acestor conflicte, termenele în care pot fi atacate la CCR actele normative și modalitatea în care curg aceste termene.

”Toate aceste modificări se impun, după cum s-a văzut în ultima vreme, din cauza faptului că în lipsa unor prevederi legale clare CCR abuzează și acționează ca un veritabil legiuitor, fiind tentată să-și depășească prerogativele constituționale, în condițiile în care nu există nicio altă autoritate care să-i tempereze tendințele expansioniste. Iar aceste depășiri ale atribuțiilor Curții nu sunt acceptabile într-un stat de drept,” a spus Stelian Ion, deputat USR și membru în Comisia juridică a Camerei Deputaților.

Sari la conținut