Uniunea Salvați România a analizat planurile-cadru propuse în dezbatere publică de către Ministerul Educației Naționale și a elaborat o serie de observații și propuneri.

CONTEXT

În contextul primului Summit al Educației Europene din 25 ianuarie 2018 care dezbate inclusiv prioritățile asumate la Summitul Social de la Gotteborg din 17 noiembrie 2017, printre care un program Erasmus + mai extins și mai cuprinzător, cunoașterea a cel puțin 2 limbi străine, obținerea unor diplome internaționale în cotutela, sau recunoasterea echivalarea diplomelor in spatiul european, susținem și atragem atenția că filosofia planurilor cadru trebuie să țină cont de aceste angajamente asumate în plan european și de contextul mondial actual care propune o regândire și o reformă a multor sisteme de educație europene. În același timp, noua paradigmă educațională europeană își propune promovarea valorilor europene, urmărirea în parcursul educațional achiziția competentelor -cheie pentru învățare pe tot parcursul vieții (Key Competences in Lifelong Learning) care vor permite respectarea unor principii pe care ni le dorim în concordanță cu Cadrul European al Calificărilor pentru învățare pe tot parcursul vieții

Noile planuri cadru pentru liceu aflate în dezbatere urmate de o necesară revizuire a programelor si noua Lege a Educației pe care o așteptăm în Parlament în toamna acestui an, ar trebui să constituie niste repere solide care să jaloneze experiențe și ocazii de învățare în corelație cu competențele cheie și noile cerințe de pe piata muncii.

Constatăm de la bun început că, din cauza manierei extrem de succinte în care MEN a ales să prezinte propunerile de planuri-cadru, comentariile pe marginea acestora sunt, în mod regretabil, limitate la discuții despre cifre, așa cum s-a și putut constata din diversele luări de poziție ale profesioniștilor în educație pe această temă din ultima perioadă.

În prezentarea celor trei variante puse în dezbatere, întinsă pe două pagini și jumătate, nu este explicată nicăieri necesitatea schimbării actualelor planuri-cadru, specificându-se doar că variantele au urmărit eliminarea unor incoerențe/ dezechilibre, fără ca acestea să fie menționate.

În preambulul prezentării se amintește că în construirea celor trei variante de planuri-cadru a fost avut în vedere profilul absolventului și competențele pe care fiecare elev trebuie să le achiziționeze la finalul fiecărui ciclu de școlaritate. Or, structura planurilor-cadru propuse nu susține această premisă.

Astfel, diferența majoră dintre cele trei variante este numărul de ore alocate pentru trunchiul comun (TC), curriculum diferențiat (CD) și curriculum la decizia școlii (CDS), iar opțiunile autorilor pentru eliminarea unor ore, în special a celor de limbi străine și informatică, sau latina la profilul uman, filologie sunt în flagrantă contradicție cu atingerea obiectivelor din profilul absolventului, precum și cu necesitățile de formare a elevilor care nu se regasesc in oferta educationala a scolilor.

Poziția USR

Dintre cele trei variante puse în dezbatere, una singură poate constitui o bază de discuție, dar din păcate nu este și o soluție reală pentru o reformă autentică a planurilor-cadru din învățământul românesc.

Varianta a treia, care propune 61% ore în trunchiul comun și 39% CD+CDS, este singura care se apropie în intenții de proiectul unei școli mai adaptate secolului în care trăim. De asemenea, este și singura variantă care diferențiază în mod real propunerile pentru fiecare profil de studii.

USR susține introducerea unui număr mai mare de ore și discipline opționale la liceu și atrage atenția că este necesar ca elevii să aibă în mod efectiv opțiunea asupra urmării cursurilor dorite. Aceasta presupune însă un efort consistent de adaptare din partea sistemului de învățământ în ansamblu, a școlilor și a profesorilor înșiși în anii care urmează.

Este nevoie ca, împreună cu specialiști pe fiecare arie curriculară, să se deceleze între orele absolut necesare, în funcție de profilul ales de fiecare elev, pentru atingerea competențelor-cheie, și orele opționale, care pot duce la dezvoltarea complexă și armonioasă a elevilor, în funcție de nevoile și preferințele acestora.
Opțiunile actuale ale autorilor celor trei propuneri de plan-cadru, fără a le nega bunele intenții, subminează chiar obiectivul declarat: competențele din profilul absolventului.

Cateva observatii privind filosofia planurilor cadru, aa legerii disciplinelor si alocarea numarului de ore in functie de profil:

Eliminarea orelor de limbi străine (clasele XI-XII, profilul real,varianta 3), reducerea acestora, nu constituie soluții pentru o reformă a educației demnă de secolul XXI. Specialiștii în domeniu sunt unanim de acord că o limbă străină nu poate fi învățată la nivel B2 într-o oră pe săptămâna.

Reducerea studiului informaticii, într-o lume tot mai digitalizată, este un pas în spate pentru învățământul românesc.
Discuția despre schimbarea necesară în învățământul românesc, de altfel, nu poate fi rezumată la adăugarea sau eliminarea unei ore la o disciplină. Pentru ca această schimbare să aibă loc, în beneficiul întregii societăți, este nevoie de o modificare majoră de optică asupra formării inițiale a profesorilor, asupra formării continue, este nevoie, mai ales, să facem cariera didactică motivanta pentru cei mai buni absolvenți.

Modele europene de sisteme educaționale performante
In tari precum Franta , Italia , Germania , Finlanda sau Marea Britanie planurile cadru sunt construite pe principiul achizitiei competentelor cheie urmarind o alegere insotita de consiliere si asistenta specializata, parcurs personalizat si remedial in functie de rezultatele de parcurs si optiuni, cu finalitati clare, cu examene de bacalauret diferentiate in functie de filiera aleasa.

În Franta, de exemplu sistemul de Educatie ofera alegerea filierei teoretice,cu 3 componente: stiintifica, economico-sociala, filologica, presupunand 3 tipuri de bacalaureat diferentiat care vor cantari in parcursul universitar ulterior. Filiera tehnologica pregateste viitorii ingineri si tehnicieni superiori si are ca finalitate obtinerea unui bacalaureat tehnologic. Liceele profesionale au in oferta educationala specializari concrete in alternanta cu program de practica obligatorii. Indiferent de specificul liceului, elevii studiaza discipline in numar de 30 de ore, care sa le dezvolte competente de comunicare in limba materna si in 2 limbi straine cel putin, stiinte ( istorie-geografie, chimie-fizica) dar si educatie civica, juridica si sociala, educatie pentru sanatatea sexuala si psiho-emotionala, educatie media in calitate de consumatori sau producatori de mesaj media intr-o epoca digitalizata si globalizanta.

In Italia numarul de ore petrecut la scoala este mai mare, avad in evdere ca exista program si sambata pana la ora 13. Un element specific al invatamantului italian unde Romania are o comunitate importanta de romani( aproximativ 1 milion de cetatteni), este prezenta religiei in planurile cadru, fata de Franta care are un sistem laic.

Insa tinem sa atragem atentia in acest context ca nota la religie este redundanta. În Italia religia este o materie pe care o regăsim în programa școlară de la clasă 1 până la ultima clasă de liceu, dar care nu are notă, ci doar calificativ și nu este luată în considerare la media generală sau la examenele orale interdisciplinare.

În Marea Britanie sistemul de Educație privilegiază dezvoltarea competențelor-cheie, a valorilor și atitudinilor necesare viitorului cetățean autonom, cu spirit civic, implicat în comunitate prin autonomizarea școlilor, descentralizare, lărgind aria opționalelor odată cu vârsta.

Revenind la sistemul de invatamant romanesc nu putem uita cifra mult vehiculata de 42% analfabeti functional potrivit cifrelor Eurostat. Planurile cadru cu structura TC+ TD + CDS trebuie să acopere nevoile elevilor din sistem. Iar acestea se pot regăsi în curriculum la dispoziția elevului, (CDE), elevul fiind cel care are dreptul să își aleagă o disciplină opțională, astfel incat competentele sale la final de parcurs să acopere nu numai cunostințe, ci și valori si atitudini care să îi permită să devină un cetățean activ, autonom care sa se integreze usor pe piața muncii. În clasele liceale, procentul acordat disciplinelor opționale care vor dezvolta competențe valori si atitudini în funcție de parcursul individualizat al fiecarui elev ar trebui să fie cel putin in procent de 30% , elevii putând să aleagă opționalele din oferta școlii și să poată să se constituie în grupuri distincte cu alți elevi de pe același nivel de studii.

Numarul de ore din planurile cadru aflate in dezbatere se afla in apropierea mediei cifrei europene de 30-31 ore pe saptamana dar trebuie tinut cont de urmatoarele principii: cel al echitatii si al calitatii actului educational, alaturi de transdisciplinaritate.

Propuneri:

USR face apel la dumneavoastră, domnule/ doamna ministru, ca după 26 ianuarie să organizați o dezbatere publică la Ministerul Educației, la care să invitați profesioniști în domeniul educației, psihologi, asociații de părinți și asociații ale elevilor, în urma căreia să se contureze mai clar nevoile reale ale sistemului românesc de învățământ, astfel încât planurile-cadru care vor fi adoptate să răspundă nevoilor elevilor. O astfel de dezbatere ar putea constitui un punct de plecare în elaborarea ulterioară a curriculumului pentru liceu în mod profesionist și răspunzând unor necesități obiective, știut fiind că planurile-cadru sunt doar o formă al cărei conținut este reprezentat de programele aferente disciplinelor, acestea urmând a fi revizuite în mod firesc.

Vă solicităm să renunțați la ideea eliminării studiului celei de-a doua limbi străine la profilul real, din varianta 3 clasele a XI-a sia XII din Trunchiul comun, la reducerea studiului acesteia la celelalte profile și la reducerea orelor de informatică.

Este lăudabilă intenția introducerii educației plastice și muzicale, însă sugerăm ca o astfel de soluție să fie adoptată doar după largi consultări ale elevilor. Aceste discipline pot fi acoperite de CDS, cu condiția ca orele să fie bine făcute. De asemenea, considerăm că notarea la disciplinele vocaționale (educație fizică, educație plastică sau muzicală) trebuie făcută cu calificative, nu cu note. La fel si pentru religie, dupa modelul sistemului de învățământ italian, pe care l-am adus ca un exemplu pertinent în argumentarea noastră.

Introducerea Educației pentru sănătate inclusiv a Educației pentru sănătate sexuală, care se regăsește în majoritatea planurilor cadru din sistemele de învățământ europene fie în TC sau în CDS (cf.propunerea de modificare legislativă a art.68 din LEN 1/ 2011, care propune acest opțional unităților de învățământ, (cu programa și manual aferent aprobat) cel puțin o dată la 4 ani!

În contextul actual al  planurilor cadru de la nivel liceal aflate în dezbatere publică, Educația pentru sănătate sexuală și psiho-emoțională ar trebui să apară în lista CDS, la nivelul clasei a IX-a, ciclul inferior, indiferent de filiera, știindu-se faptul că lipsa accesului la aceste informații din surse sigure, situează România, conform statisticilor pe un rușinos loc I în Europa în privința sarcinilor accidentale la adolescentele de 15 ani!

Indiferent de opțiunea MEN, sugerăm ca schimbarea planurilor-cadru să fie precedată de pilotarea ei în câteva județe reprezentative pentru fiecare regiune a țării pe o perioadă de 2-3 ani.

Clusterul de Educație de la nivelul grupului parlamentar USR