Idealul oricărei politici energetice este ca energia să fie suficientă pentru consumul industrial, casnic și pentru transport, să fie continuă, fără niciun fel de întreruperi, și să fie ieftină. În plus, toate aceste deziderate trebuie realizate fără un impact negativ asupra sănătății oamenilor și mediului. Fiecare tip de energie necesară (termică, electricitate, combustibili) parcurge un traseu de la producție (plus import, minus export), prin transport și distribuție, până la consum. La fiecare stadiu, avem avantaje, oportunități sau probleme.

Energia electrică

România are avantajele unei producții de energie diversificate și echilibrate și este exportator net de energie electrică. Pe termen lung, trendurile mondiale ne arată îndreptarea spre scoaterea graduală din uz a combustibililor convenționali și înlocuirea lor cu opțiuni mai eficiente și mai puțin poluante, în special tehnologii bazate pe surse regenerabile. Citește mai departe

Energia termică

Susținem investițiile în capacități distribuite de generare și promovăm penetrarea mai puternică a surselor regenerabile în sectorul energiei termice. Promovăm sursele de energie curată, cu emisii scăzute sau nule de noxe și gaze cu efect de seră, precum și politicile de creștere a eficienței energetice. Acestea sunt nu doar elemente de sustenabilitate ecologică, ci și de creștere a competitivității economice și a securității energetice prin diminuarea dependenței de importuri de energie. Citește mai departe

Protejarea mediului

Protecţia pădurilor şi a luncilor

România are ultimele păduri virgine din Europa, un tezaur viu de neprețuit și care, odată distrus, nu va putea fi înlocuit. Pădurile protejează flora si fauna, solul, apa, aerul și clima, totodata ferindu-ne de efectele devastatoare ale precipitatiilor abundente si ale secetei pronuntate.

Încrengătura de infracționalitate din jurul lemnului românesc, demonstrează că e nevoie de măsuri drastice de stopare a tăierilor ilegale.

Pentru urmărirea fiecărui metru cub de masă lemnoasă exploatată este necesară continuarea aplicării și perfecționarea unui sistem informațional integrat (SUMAL, “Radarul Pădurilor”), dar și debirocratizarea și depolitizarea managementului forestier la toate nivelurile.

Ca primă măsură legislativă, dorim înființarea urgentă și bugetarea Registrului Cadastral Forestier în sistem electronic și open data, prin care să se înregistreze în sistem GIS atât toate suprafețele de pădure și situația juridică aferentă, cât și funcțiile respectivei suprafețe de pădure conform amenajamentelor silvice.

Susținem de asemenea prelucrarea superioara a lemnului şi creşterea calificării fortei de munca prin programe guvernamentale care să încurajeze prelucrarea locală a lemnului. Alocarea resursei de lemn spre industriile cu grad crescut de prelucrare, precum industria mobilei sau cea manufacturieră, este prioritară pentru reconstrucția economică.

Protecţie climatică

Schimbările climatice îngrijorătoare se datorează în primul rând efectelor de seră, consecinţe ale emisiilor de CO2. Reducerea acestora sunt ţeluri asumate de întreaga Uniunea Europeană, inclusiv de România prin masuri concrete.

Propunem o legislaţie naţională dedicată protecţiei climei, un program etapizat de reducere a emisiilor de emisii CO2 până în 2050 şi un fond de investiţii pentru tehnologii inteligente şi cercetare în domeniul protecţiei climatice.

Pentru reducerea emisiilor CO2, propunem: protecţia integrală a pădurilor virgine, a celor din ariile protejate și a celor din jurul aglomerarilor urbane; și

împădurirea terenurilor agricole degradate, respectiv 2.200.000 ha, a terenurilor forestiere rămase fără vegetație în urma tăierilor ilegale (aproximativ 500.000 ha), precum și constituirea unui minim necesar de perdele forestiere necesare agriculturii și menținerii biodiversității (circa 300.000 ha).

Pădurea este cel mai eficient protector al climei, deoarece are capacitatea de a produce oxigen şi de a sechestra carbon. Deasemenea vegetatia forestiera joacă un rol central în circuitul apei, ajuta agricultura pe timpul secetelor si prevenine inundatiile, combate eroziunea solului, alunecarile de teren. Pe lângă protejarea pădurilor existente , împădurirea terenurilor agricole şi neagricole este o măsură menită, în principal, să contribuie la reducerea concentraţiei de gaze cu efect de seră din atmosferă.

– Program de creştere a suprafeţei de spaţii verzi pe cap de locuitor al mediului urban prin demersuri legislative şi stimulente de promovare a înverzirii intensive sub formă de plantare, înverziri verticale şi acoperişuri verzi.

– Trafic sustenabil: Emisiile CO2 datorate traficului trebuie reduse până în 2020 cu 25%. Pe termen lung traficul trebuie transferat complet pe surse de energie sustenabile. Investiţiile trebuie făcute în mare parte în sectorul transportului în comun, benzi de biciclete şi alei pietonale. Se vor promova mijloacele de transport funcţionale pe baza energiei electrice şi procedura “carsharing”

Apă şi aer curate

Solul, apa şi aerul curate sunt condiţii pentru o viaţă sănătoasă.

Ne propunem remedierea şi purificarea tuturor site-urilor contaminate până în 2050, acolo unde este tehnic fezabil. Pentru ape trebuie atinse obiectivele referitoare la starea bună a apelor de suprafaţă şi a apelor subterane conform Directivei Cadru privind Apa şi a Noii Directive a Apelor Subterane.

Susținem de asemenea interzicerea exploatării miniere a aurului cu cianuri. Din 2006 nu mai există exploatare cu cianură în România; prin urmare, impactul bugetar al adoptării acestei măsuri este zero. Riscurile pentru mediu sunt însă enorme, aşa cum a demonstrat-o catastrofa de la Baia Mare din anul 2000.

O altă problemă cu care se confruntă multe orașe, inclusiv capitala, este legată de calitatea aerului, pentru care ţara noastră este în procedură de pre-infringement. Legislaţie privind calitatea aerului există, dar trebuie și respectată, în special prin elaborarea de către primării a Planului Integrat de Calitatea a Aerului. Vrem să reducem în continuare limitele maxime pentru poluanţii atmosferici precum mercurul, oxizii de azot şi praful fin

O problemă nereglementată până în prezent în România, spre deosebire de numeroase alte ţări ale Uniunii Europene, este disconfortul olfactiv, generat de unele activităţi industriale sau ferme zootehnice situate în vecinătate și care afectează calitatea vieţii și chiar sănătatea populaţiei din aceste zone. În absenţa unei legislaţii specifice, Garda de Mediu nu poate lua măsuri de a obliga operatorii să implementeze tehnologii de reducere a disconfortului olfactiv. Această legislație trebuie introdusă.

Menţinerea diversităţii speciilor şi protecţia animalelor

În fiecare zi se decimează specii de animale şi plante. În România se număra ca. 90 de specii de animale şi plante pe cale de dispariţie, datorită diminuării habitatului sau înrăutăţirii condiţiilor de viaţă. Noi dorim să protejăm biodiversitatea, bogăţia speciilor şi frumuseţea peisajelor naturale şi să le transmitem cât mai intacte generaţiilor următoare. Biodiversitatea are valoare în sine, dar i se adaugă valorile ecologică, genetică, socială, economică, ştiinţifică, educaţională, culturală, recreaţională şi estetică. Ne propunem un mai bun management al rezervaţiilor naturale existente, includerea acestora într-o reţea de arii protejate şi desemnarea de noi astfel de situri.

Ariile naturale protejate şi coridoarele ecologice trebuie, de asemenea, evidenţiate în mod obligatoriu de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în planurile naţionale, zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în planurile cadastrale şi în cărţile funciare.

Prin măsuri fiscale trebuie încurajată refolosirea terenurilor existente prin reconversia şi repermeabilizarea lor, în loc de ocuparea de teren virgin pentru dezvoltare imobiliară.

Legea vânătorii trebuie să se adapteze la cerinţele de protecţie ale naturii şi a animalelor, printre altele interzicând vânătoarea de trofee şi înființarea Serviciului de Urgență pentru Animale Sălbatice (SUAS) în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, pentru a preîntâmpina braconajul.

Vrem să stopăm poluarea Marii Negre şi să limităm pescuitului intensiv.

Gestionarea animalelor fără stăpân

România se confrunta în continuare cu problema suprapopulaţiei canine şi feline fără stăpân. Din păcate măsurile radicale de prindere şi ucidere a câinilor comunitari nu au cum să aibă rezultate pe termen lung, deoarece numărul câinilor abandonaţi rămâne constant şi eforturile asociaţiilor de protecţie a animalelor de a-i strânge şi a-i da în adopţie se epuizează treptat, ramânând doar alternativa prinderii şi eutanasierii pe bani publici.

Abuzurile asupra animalelor, în special asupra câinilor comunitari care s-au înmulţit şi agravat în ultimul timp sunt cunoscute publicului larg din lumea întreagă. USR pledează pentru o soluţie umană probata cu succes şi recomandata atât de Uniunea Europeană cât şi de Organizaţiile de specialitate: programe de sterilizare masivă atât a câinilor şi pisicilor fără stăpân, cât şi a celor cu stăpân, deoarece este un fapt constatat că populaţia canină şi felina comunitară provine din gospodarii de la animale cu stăpân. Aplicarea legislaţiei existente concomitent cu programe de microcipare, sterilizare, vaccinare antirabică gratuită a câinilor cu stăpân la scară largă ar reduce această problemă cu 50% în ca. 5 ani şi în totalitate în 10 ani, aşa cum a fost demonstrat la Oradea.

Se impune de asemeni eradicarea corupției și transparentizarea activității adăposturilor primăriilor, prin introducerea obligativității microcipării tuturor câinilor comunitari în momentul capturării și introducerea lor în Registrul de Evidență a Câinilor cu Stăpân, introducerea obligativității pentru serviciile de ecarisaj de a permite supravegherea activității de capturare, dare în adopție, eutanasiere atunci când organizațiile de profil cu statut juridic solicită acest lucru şi mărirea sancțiunilor privind cruzimi față de animale pentru personalul adăposturilor de câini angajat al primăriilor, serviciilor de ecarisaj și al firmelor subcontractate de acestea.