Din totalul de 55 de jaloane și ținte pe care România le avea de îndeplinit până la finalul anului 2022, 20 sunt în întârziere și două sunt blocate, potrivit ultimului Buletin de Sănătate PNRR realizat de MonitorPNRR.ro. În trimestrul anterior, 15 jaloane și ținte dintr-un total de 24 nu au fost închise la timp.
Devine evident că actualul guvern a renunțat să mai respecte termenele din PNRR. Pentru ultimele două trimestre, premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene nu au mai comunicat oficial situația implementării jaloanelor și țintelor la finalul trimestrelor, așa cum obișnuiau la începutul anului.
Acest lucru înseamnă că ministerele și titularii de reforme și investiții nu se mai încadrează în programul gândit pentru implementarea PNRR și prelungesc foarte mult îndeplinirea acestora, ceea ce amână nepermis de mult momentul depunerii cererilor de plată. România are dreptul, potrivit regulamentului, să depună două cereri de plată pe an din PNRR. Depuse potrivit calendarului, aceste două cereri de plată ar trebui să aducă la buget aproximativ 6 miliarde de euro pe an. Din cauza întârzierilor, anul trecut a fost încasată o singură cerere de plată, cea de-a doua este încă în analiză. În paralel, investițiile de miliarde de euro din PNRR au început să fie derulate, iar din cauza întârzierilor există riscul ca acestea să rămână fără finanțare.
„Am mai spus că implementarea PNRR va fi o provocare pentru capacitatea administrativă românească. Tocmai de aceea, am negociat să existe o perioadă de timp între termenele de îndeplinire a jaloanelor și evaluarea lor efectivă de către Comisie. Am numit acest mecanism «timp de rezervă» pentru situații excepționale. Evaluarea oficială a îndeplinirii jaloanelor și țintelor aferente unui trimestru se face, conform regulamentului, la momentul depunerii cererii de plată. Asta înseamnă că pot exista câteva luni între momentul termenelor din PNRR și momentul evaluării oficiale, de către Comisia Europeană, a jaloanelor. Chiar dacă depășirea termenelor nu înseamnă automat pierderea banilor, ignorarea lor poate duce la griparea mecanismului care este PNRR.
România are dreptul de a face de două ori pe an cereri de plată către Comisia Europeană, atunci când consideră că a închis o tranșă (sau mai multe) de jaloane. Acesta este un drept, nu o obligație. România și-a asumat un calendar orientativ – deci nu obligatoriu – cu două cereri de plată pentru anul 2022.
Doar anul trecut, pe Fondul Local, pe Valul Renovării și pe Transporturi s-au semnat contracte în valoare de 6,3 miliarde de euro. În curând, trebuie semnate contractele pe spitale, alte 1,7 miliarde de euro. Evident, nu toate aceste sume vor trebui plătite anul viitor, dar acești bani trebuie să existe și să fie chibzuiți pentru finanțarea investițiilor respective. Anul trecut, dacă respecta termenele, România ar fi putut să primească în conturi 5,4 miliarde de euro. Din cauza întârzierilor, am încasat doar 2,6 din singura cerere de plată analizată și aprobată. Banii încă nu se pierd, dar dacă motorul investițiilor nu este alimentat cu fonduri la timp, riscă să se gripeze. Pentru a evita acest lucru, este absolut necesar ca Guvernul să revină la termenele stabilite în programul PNRR”, explică Cristian Ghinea, coordonatorul Departamentului de Politici Publice al USR.
Raportul complet pe implementarea jaloanelor din PNRR din Trimestrul 4 al anului 2022 pe monitorpnrr.ro.
