Firmele pot oferi abonamente fără taxe pentru sport și fizioterapie. Legea co-inițiată de Claudiu Năsui a fost promulgată

Firmele pot oferi abonamente fără taxe pentru sport și fizioterapie. Legea co-inițiată de Claudiu Năsui a fost promulgată

Firmele pot oferi angajaților abonamente scutite de taxe pentru sport, dar și pentru programele de recuperare medicală după ce a fost promulgată legea co-inițiată de Claudiu Năsui, deputat USR și fost ministru al Economiei.

Salariații români vor avea beneficii non-salariale mai multe fără să fie supuși la taxarea mare a muncii (42%). Și în același timp se va încuraja un stil de viață mai sănătos. Este o lege pe care am inițiat-o anul trecut și pe care am reușit să o trecem prin toate etapele. Ce face ea mai exact? Abonamentele de sport și fizioterapie din pachetele salariale ale românilor devin scutite de taxe. Până acum, dacă unui salariat îi era oferit un astfel de abonament ca beneficiu, trebuiau plătite CAS, CASS și impozit pe venit pe lângă valoarea abonamentului. Adică, se dubla costul abonamentului. Evident, că nu era rentabil pentru marea majoritate a angajaților. De acum, dacă un angajator va vrea să ofere angajaților săi abonamente la o sală de sport sau pentru fizioterapie, nu mai trebuie să dea încă jumătate din prețul lor la stat. Va putea să o facă fără taxe”, declară Claudiu Năsui.

Legea 34/2023 modifică prevederi din Codul fiscal astfel încât să facă parte din categoria cheltuielilor deductibile contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităților sportive în vederea practicării sportului și educației fizice cu scopul de întreținere, profilactic sau terapeutic. Limita este echivalentul a 400 de euro pe an.

De facilitatea fiscală pot beneficia atât salariații, cât și cei care au venituri din activități independente.

Conform ultimului raport al Comisiei Europene din 2021 privind profilul de țară, speranța de viață în România rămâne printre cele mai scăzute din UE, cu aproape 6 ani sub media UE. Aproape jumătate din totalul deceselor din România pot fi atribuite factorilor de risc comportamentali, care includ îndeosebi activitatea fizică scăzută – alături de factori precum consumul de tutun, alimentația nesănătoasă, consumul de alcool – pe lângă factorii de mediu, cum ar fi poluarea atmosferică.