Parlamentarii USR și Forța Dreptei sesizează Curtea Constituțională pe cele trei legi ale Justiției adoptate pe repede-înainte de coaliția PSD-PNL-UDMR. Proiectele încalcă nu doar angajamentele asumate de România în fața partenerilor europeni, dar și zeci de prevederi ale Legii fundamentale.
„Aceste legi ne aruncă înapoi cu foarte mulți ani, în perioada de preaderare, când Adrian Năstase și acoliții săi – Cătălin Voicu, Rodica Stănoiu și alții – creaseră o caracatiță care sufocase întreaga justiție. La fel și acum. Sub pretextul îmbunătățirii legilor justiției și sub ambalajul unei așa-zise reforme, puterea actuală duce, de fapt, înapoi justiția din România. Vedem că actuala coaliție a forțat la maximum adoptarea acestor legi, nu a așteptat avizul Comisiei de la Veneția, Comisie la care, vedem în aceste zile, a avut grijă să desemneze un politruc, o fostă senatoare cu ștate vechi în PNL. Aceste legi, pe lângă faptul că oligarhizează tot sistemul judiciar, fac extrem de mult rău întregii societăți. Românii care se vor intersecta, la un moment dat, cu vreun politician nu vor avea nicio șansă pentru că toate aceste mecanisme create vor lucra în favoarea acelui politician. Cei din PSD și PNL vor să toace miliardele din PNRR și banii din bugetul țării în mod discreționar, fără să fie deranjați în niciun fel de justiția din România”, declară Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției.
Proiectele încalcă prevederile referitoare la integrarea României în Uniunea Europeană, dat fiind că cele trei proiecte votate nu doar că nu corectează aspectele criticate de Comisia de la Veneția prin Avizul nr. 1079/2022 referitor la legea pentru desființarea SIIJ, dar conțin foarte multe reglementări problematice care vin în contradicție flagrantă cu unele recomandări din cadrul MCV, cu mai multe avize ale Comisiei de la Veneția date în alte spețe și cu unele rapoarte GRECO.
Alte argumente invocate:
– este creat un statut special membrilor CSM, făcând dificil ca aceștia să se supună mecanismelor de control democratic
– este golit de atribuții plenul CSM și, de facto, vor fi două CSM-uri, unul pentru judecători, celălalt pentru procurori
– este afectată independența și activitatea DNA și DIICOT, în condițiile în care procurorul general și procurorii-șefi ai celor două structuri, numiți politic, pot infirma măsurile și soluțiile tuturor procurorilor din subordine
– lipsa de predictibilitate și claritate a prevederilor referitoare la posibilitatea colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție de a funcționa fără numărul legal de membri
– lipsa unor criterii clare, predictibile și obiective în schimbarea completurilor la ICCJ și formarea completurilor de cinci judecători
– reglementarea activității poliției judiciare nu prin lege, ci prin ordin comun al procurorului general și ministrului de Interne
– afectarea independența judecătorilor și principiul egalității în drepturi prin renunțarea la evaluarea periodică a judecătorilor de la ICCJ și prin controlarea de către Secția pentru judecători a CSM a promovărilor la ICCJ.
În plus, proiectele au fost adoptate cu încălcarea regulamentelor celor două Camere, fără a fi respectate termenele pentru dezbaterea în plen. De exemplu, la Senat, au fost supuse aprobării plenului exact în ziua în care au primit raport din partea Comisiei speciale, astfel că parlamentarii care nu sunt membri ai comisiei au fost lipsiți de posibilitatea de a-și forma propria opinie și de a exprima un vot în cunoștință de cauză, exercitând mai degrabă un mandat imperativ.
Cele trei legi ale justiției au fost adoptate pe repede-înainte și în ședințele de plen ale Camerei Deputaților și Senatului. Practic, pentru amendamente formulate pe câteva mii de pagini au fost alocate doar câteva ore de „dezbatere” în plen. Mai mult, la Senat nici măcar nu a existat posibilitatea susținerii în plen a amendamentelor respinse de Comisia specială.
Solicitarea USR de prelungire a dezbaterilor până la primirea avizului Comisiei de la Veneția a fost, în mod repetat, respinsă.
