Cristian Ghinea, coordonator de politici publice al USR și fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, spune că irigațiile nu au fost niciodată în PNRR și dezminte cu dovezi ultimele fake news-uri propagate de coaliția hoției PSD-PNL-UDMR pe tema renegocierii PNRR pentru a introduce finanțarea acestor sisteme, publicând comentariile Comisiei Europene la acest capitol în formă integrală.

„Am tăcut prea mult. Am tăcut, pentru că nivelul de amatorism de la Agenția de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) și Ministerul Agriculturii era atât de mare încât, dacă aș fi vorbit, aș fi aruncat acea coaliție în aer. Așa că am preferat să înghit zoaie, cu ochii pe minge: să avem PNRR aprobat”, susține Cristian Ghinea.

În primul rând, Cristian Ghinea amintește că ceea ce succesorul său, Marcel Boloș, a lansat în spațiul public pe tema irigațiilor înainte cu trei zile de alegerile parlamentare a fost un PDF, o broșură electorală, care nu fusese discutată niciodată cu Comisia Europeană, deci nu era PNRR. 

„Boloș a băgat în PDF: sisteme de irigații/umectare 3,09 miliarde; sisteme de drenaj-desecări 1 miliard; lucrări de combatere a eroziunii solurilor 2 miliarde; sisteme de protecție antigrindină 0,11 miliarde; împăduriri și refacere a ecosistemelor forestiere 0,30 miliarde.

De unde a scos aceste cifre? Erau proiecte în spate, știam ce facem cu apa, unde o ducem, cât costă etc?

Boloș a decis el singur că aceste proiecte sunt verzi și trebuia ca 37% din PNRR să fie verde. Altfel nu era aprobat, așa e regulamentul. După ce pusese pe listă diverse fantezii de la baroni, fără nicio reformă, fără nicio logică – chestie care nu ar fi trecut de Comisie nici în 1.000 de ani, Boloș era cumva panicat că nu are proiecte verzi. Așa că a decis din burtă că irigațiile și desecările sunt verzi. Ori nu știa, ori nu conta că încadrarea se făcea pe o anexă la regulament, anexă unde irigațiile nu apăreau ca atare.

Poate iar vă vine greu să credeți că cineva poate fi atât de inept încât să lanseze un document public cu 6 miliarde pentru irigații/desecări/păduri și să nu știe sigur dacă pot fi încadrate ca verzi. E adevărat.

Adică 20% din PNRR”, susține Cristian Ghinea.

Concret, subliniază Cristian Ghinea, „Boloș a pus din burtă o sumă uriașă plecând de la ideea că așa rezolvă pragul de verde și neavând niciun proiect în spate, altul decât niște hărți din anii 1970 (nu exagerez, nu fac mișto, erau anexă la PDF, hărți cu carioaca: uite pe aici vrem să facem niște canale)”.

În al doilea rând, Cristian Ghinea evidențiază faptul că reprezentanții Comisiei Europene au refuzat aceste propuneri:

„În discuții interminabile pe care le organizam cu Comisia și cu ANIF / Ministerul Agriculturii, ni se spune repetat:

•             nu putem accepta ideea că voi faceți canale unde împingeți apa la deal, consumând energie, unde jumătate din apă se evaporă pe drum și în condițiile în care nu există nicio analiză despre resursa de apă (vom avea prima analiză: cadastrul apelor este finanțat din PNRR, la Ministerul Mediului);

•             nu avem pe ce să facem analiza DNSH pentru că nu există un proiect clar, doar hărți”.

În acest context, Cristian Ghinea subliniază că în exemplele date cu Cehia și Portugalia, care au irigații în PNRR, nu este prezentat tot adevărul: „Da, au. Irigații prin picurare și supravegheate de drone, apa merge la vale prin subteran, nu e împinsă în sus și deschis, cum voiau ai noștri. E tot irigație, dar e totuși altceva”.

În al treilea rând, Cristian Ghinea subliniază faptul că nici după ce a redus bugetul la 2 miliarde de euro, în speranța că vor fi prezentate proiecte concrete și costuri clare, Ministerul Agriculturii și Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare au revenit tot cu hărți și, mai mult, cu cerințe pentru mașini 4×4.

„Cum era prima dată când primeam costinguri concrete, ne-am uitat cu atenție în ele. Erau costuri standarde pe kilometru de canal deschis (deși Comisia spusese că nu va accepta acel gen de canale) plus sedii județene pentru ANIF și minister și mașini 4×4 pentru toate filialele județene ANIF (deși prin regulamentul european era interzis să cumperi mașini non-electrice, ceea ce fuseseră informați). Cu alte cuvinte, oamenii noștri de la Agricultură habar nu aveau pe unde vor să facă irigații, doar hărți făcute pe vremuri, dar știau cert că vor sedii și mașini șmechere”, a declarat Cristian Ghinea.

Mai mult decât atât, Cristian Ghinea povestește cum, în cadrul unei videoconferințe cu Comisia Europeană, unde erau așteptate detalii despre proiectele care trebuiau să respecte standardele de mediu, ministrul Agriculturii a pus un film cu niște canale.

„Întrevederea a fost întreruptă de Comisie brutal și complet nediplomatic pentru acel nivel de reprezentare. Ulterior, am aflat că imaginile nici nu erau reale, erau făcute pe calculator de niște studenți din California pentru un proiect de facultate, deci nu se apucaseră nici ei să pună panouri peste canale.

Am tăcut și am explicat mai departe public, pe ton serios, că există o distanță de așteptări între ce crede ANIF că vrea să facă și ce crede Comisia Europeană că poate finanța”, a mai precizat Cristian Ghinea.

În final, Cristian Ghinea reamintește faptul că, din mai 2022, de când Marcel Boloș proclama nici mai mult nici mai puțin decât că „readucerea” irigațiilor în PNRR e un obiectiv de țară, până în prezent, nu a făcut absolut nimic în acest sens.

„Un obiectiv de țară mai modest ar fi să nu mai fim penibili. Abia aștept să ceară Boloș irigațiile în PNRR. Marcele, te provoc să începi discuția. Curaj!”, a subliniat Cristian Ghinea.

Cristian Ghinea consideră că România nu va avea irigații cu fonduri europene până când nu va fi schimbat complet conceptul, care va însemna promovarea unor metode ecologice și digitale, care să nu consume apa și energia: „Sunt la fel de convins că nu vom avea infrastructură agricolă demnă de acest secol până nu vom desființa pur și simplu ANIF și o vom reînființa ca instituție serioasă, ca echipă de management”.

Comentariile integrale făcute de Comisia Europeană privind irigațiile, AICI.