În contextul întâlnirii dintre ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, cu miniștrii Virgil Popescu și Bogdan Aurescu, Cristina Prună, deputat USR și vicepreședinte al Comisiei de industrii din Camera Deputaților, atrage atenția asupra inconsecvenței mesajelor oficialilor români și arată că creșterea capacității de interconectare între România și Ungaria ar trebui să se realizeze cu o condiție: legarea conductei BRUA de hub-ul din Baumgarten (Austria).
„Întâlnirea dintre ministrul ungar de Externe și al Comerțului și oficialii români, pe subiectul cooperării în domeniul energiei, a arătat, din nou, o inconsecvență în mesaje. Bine, nu că ar fi ceva neobișnuit. În septembrie 2021, același Virgil Popescu ne spunea cum Nord Stream 2, gazoductul rusesc spre Europa care a fost abandonat odată cu războiul din Ucraina, va ieftini gazele în România. Asta deși România a respins ferm la Bruxelles acest gazoduct, în 2019. Revenind la întâlnirea cu Péter Szijjártó, în timp ce ministrul Aurescu vorbește despre creșterea capacității de interconectare între România și Ungaria pentru că Ungaria e mult mai dependentă energetic, ministrul Popescu tace mâlc. Ce nu spune niciunul este că această creștere de capacitate dinspre România spre Ungaria ar trebui să se facă cu o condiție: conducta BRUA să se lege de hubul din Baumgarten (Austria), proiect refuzat cu încăpățânare de omologii maghiari până acum. Aceasta ar fi trebuit să fie concluzia acestei întâlniri”, explică deputata USR Cristina Prună.
Dacă România s-ar lega de hub-ul din Baumgarten, prin gazoductul BRUA, atunci am avea un grad și mai ridicat de diversificare a fluxurilor de gaze naturale dinspre centrul și Vestul Europei.
Ce înseamnă, concret, acest lucru? Că nu ne-am mai limita doar la fluxurile de gaze între România și Ungaria și vicecersa. Și am avea acces nu doar la gaze rusești venite din Ungaria, negociate direct cu Rusia, ci la gaze din Norvegia sau gaze naturale lichefiate din afara UE. Pe scurt, ofertă mai multă, transparență mai mare.
„Acum, când peste tot se vorbește de raționalizare, vorbim rapid despre consolidarea conexiunilor. Dar, din păcate, nu cu puțin timp în urmă Ungaria nu a fost solidară cu proiectele europene comune care vizau reducerea dependenței de gazul rusesc, precum gazoductul BRUA. Mai mult, e bine să nu uităm totuși ce spuneau voci din Ungaria acum patru ani – ca noi nu avem ce face cu gazele din Marea Neagră în afara unui «foc mare». Altfel, l-am văzut pe ministrul Popescu râzând în poză, probabil incompetența sa a ajuns să îl distreze și pe el”, concluzionează Cristina Prună.
