România a încheiat al treilea trimestru de jaloane și ținte programate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. În ciuda declarațiilor Guvernului – aceleași la finalul fiecărui trimestru – nu am reușit nici de data aceasta să încheiem la timp toate jaloanele și țintele pe care ni le-am asumat prin PNRR. 

Din totalul de 27 de jaloane și ținte prevăzute pentru trimestru 2 al anului 2022, 16 au fost îndeplinite, cel puțin din punct de vedere tehnic, iar restul de 11 sunt în întârziere, dacă nu chiar în pericol, potrivit monitorizării realizate de monitorpnrr.ro.

Pericolul de a pierde bani este încă mic, având în vedere că Guvernul mai are răgaz să remedieze problemele până la depunerea oficială a viitoarei cereri de plată, în octombrie.

Vestea bună pentru cel mai mare proiect de modernizare a României din ultimii 30 de ani este că încep investițiile mari, iar unele domenii avansează conform programării:

– Apeluri în valoare de peste 2 miliarde de euro pentru reabilitarea și îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor au fost lansate deja de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

– Avansăm pe partea de legislație privind Cloud-ul Guvernamental, dar întârzierile din urmă afectează achizițiile. Se poate recupera cu ceva efort în plus din partea ministerului. 

– Avem la Ministerul Sănătății agenția care se va ocupa de investițiile de peste 2 miliarde de euro în spitale. Momentan, suntem în grafic pe sănătate. 

Avem serioase motive de îngrijorare pe partea de energie, unde Ministerul Energiei este în întârziere cu apeluri de sute de milioane de euro pentru proiecte noi, din fericire întârzierea poate fi recuperată.  

Pe partea de reforme, începem să asistăm la primele aplicări de mântuială ale angajamentelor din PNRR. De exemplu, noua Lege a zonelor Metropolitane nu răspunde tuturor cerințelor formulate de Comisie. Un alt exemplu este Strategia Națională pentru siguranța rutieră. Strategia nu include sau nu adresează suficient cerințe, precum:

– punerea în aplicare a normelor care reglementează conformitatea, sancțiuni mai aspre pentru încălcarea legii;

– reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau drumuri în funcție de datele privind accidentele/analiza riscurilor și de cele mai bune practici la nivelul UE, introducerea unui sistem de gestionare a vitezei și a unor elemente de siguranță obligatorii, revizuirea regulilor de circulație, inclusiv în ceea ce privește prioritatea pentru utilizatorii vulnerabili;

– conține doar referiri la nevoia de dezvoltare a unui sistem de transport inteligent, nu și o viziune a felului în care va fi realizat acest lucru.

Acest gen de abordare a reformelor pe care România s-a angajat să le implementeze este principalul pericol pentru banii din PNRR.

„România a încasat deja prefinanțarea de 3,8 miliarde de euro pe care am primit-o imediat după ce a fost aprobat PNRR-ul. România a depus o primă cerere de plată pentru jaloanele din 2021, jaloane simple, ușor de îndeplinit, și nu cred că vor fi probleme să primim această primă tranșă de 2,6 miliarde. Sunt bani mulți negociați de noi să vină pentru această perioadă de organizare a șantierului. Dar, de acum se complică lucrurile. De acum încolo, intervin deciziile grele, asumări politice. Se încheie pentru România perioada de respiro în care putea încasa bani fără prea multe eforturi. Acea perioadă de «organizare de șantier», cum am numit-o. De acum, încep reformele complicate, iar neîndeplinirea unei asemenea ținte ne va putea costa două-trei miliarde de euro, bani de care avem nevoie ca de aer pentru autostrăzi și spitale. Anul acesta, avem reforma pensiilor speciale. Trebuie să numim profesioniști, pe criterii transparente și de performanță, în CA-urile de la Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica. Adică să dăm afară toate pilele politice de pe acolo. Va fi mare zbucium în coaliție, între PSD și PNL. Trebuie să ne punem centurile, pentru PNRR urmează un drum cu multe denivelări”, a explicat Cristian Ghinea, coordonatorul Departamentului de politici publice al USR și fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene.

Raportul complet poate fi parcurs AICI.