Parlamentarii USR Diana Buzoianu, Cătălin Teniță, Ștefan Pălărie, Cosmin Poteraș și Dragoș Popescu au depus la Parlament un proiect de lege pentru modificarea cadrului legislativ în vigoare astfel încât persoanele strămutate și refugiații să fie mai bine protejați în fața riscului de a deveni victime ale traficului de persoane pe teritoriul României.
Inițiativa legislativă vine în contextul afluxului de migranți dinspre Ucraina, cauzat de agresiunea Rusiei asupra țării vecine.
Diana Buzoianu: „Persoanele stramutate care ajung in Romania sunt persoane expuse la multiple riscuri. Vedem asta, de exemplu, in aceste zile cand vorbim de un risc de trafic de persoane pentru refugiatii ucrainieni care ne trec granita. Proiectul de lege vrea să dea mai multa protectie acestor persoane stramutate”.
Cătălin Teniță: „Închipuiți-vă că sunteți o persoană fugită dintr-o zonă de război, o tânără femeie refugiată care nu știe nici româna, nici engleza. La vamă, o persoană prezentabilă se oferă să vă transporte și să vă cazeze. Să vă facă un bine. Poate că 99% dintre aceste persoane care oferă cazare sau transport sunt oameni buni, care vor să ajute. Dar mai pot fi și persoane care vor să abuzeze de suferința și vulnerabilitatea refugiaților. Proiectul nostru vrea să preîntâmpine astfel de situații prin stabilirea unei interdicții simple: cei care au comis infracțiuni de natură sexuală sau împotriva vieții sau libertății unei persoane au interdicția de a transporta sau a caza persoane refugiate din zone de conflict”.
Proiectul de lege are ca scop prevenirea și limitarea riscului incidenței cazurilor de exploatare, de trafic de persoane, luare în sclavie sau de exercitare de violență fizică sau psihică grave asupra refugiaților care ajung în România, indiferent dacă s-au constituit sau nu ca solicitanți de azil.
Astfel, actul normativ prevede instituirea interdicției de a transporta sau caza persoane refugiate, conform Legii 122/2006 privind azilul, pentru persoanele condamnate, în baza prevederilor Codului penal și ale legislației speciale în materie, pentru infracțiuni contra vieţii, infracțiuni contra libertăţii și integrității sexuale a persoanei și/sau infracțiunea de sclavie, precum și pentru persoanele înscrise în Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.
De asemenea, potrivit proiectului de lege, Ministerul Afacerilor Interne va avea obligația de a pune la dispoziția refugiaților o platformă digitală care să le permită acestora să furnizeze către autoritățile române informații despre locul în care se află și despre mijloacele de transport folosite. Aceeași platformă va oferi refugiaților sau ONG-urilor care oferă sprijin posibilitatea de a verifica dacă unei persoane fizice care oferă transport și/sau cazare îi este permis de lege să efectueze aceste activități.
Totodată, MAI, prin Poliția de Frontieră, Inspectoratul General pentru pentru Imigrări și organele de poliție competente teritorial, va avea obligația de a informa fiecare persoană refugiată, la punctele de intrare în țară, precum și să comunice prin mijloace de informare în masă și pe website-urile proprii, cu privire la:
– riscurile asociate acceptării de transport și/sau cazare de la persoane fizice necunoscute;
– posibilitatea de a folosi platforma digitală pentru a furniza autorităților române informații despre locul în care se află și despre mijloacele de transport utilizate;
– posibilitatea de a verifica dacă unei persoane fizice care oferă transport și/sau cazare îi este permis de lege să efectueze aceste activități.
Actul normativ mai prevede că Direcțiile Generale de Asistență Socială şi Protecția Copilului vor putea efectua anchete sociale, din oficiu sau la cererea refugiaților, precum și vizite intempestive, la locurile de găzduire declarate.
În ceea ce privește pedepsele pentru persoanele care oferă servicii de transport și / sau găzduire pentru refugiați, deși nu au acest drept conform actului normativ în discuție, acestea sunt amendă sau închisoare de la trei luni la doi ani.
Măsurile prevăzute de acest act normativ, luate în contextul crizei umanitare din Ucraina care a adus pe teritoriul României sute de mii de refugiați, în principal femei și copii, vor putea fi aplicate în cazul oricărei persoane vulnerabile care intră pe teritoriul României, indiferent dacă motivul migrării are legătura cu războiul din Ucraina sau nu.
