Comisia juridică din Senat a refuzat să voteze legea prin care violatorii minorilor nu mai scapă de închisoare

Comisia juridică din Senat a refuzat să voteze legea prin care violatorii minorilor nu mai scapă de închisoare

Propunerea legislativă 494/2021 a USR care stabilește limita de vârstă sub care un act sexual cu un minor este încadrat automat la viol, cu pedepsele aferente, era pe ordinea de zi, pentru a fi votată, marți, 8 februarie, în Comisia juridică din Senat, dar președinta Comisiei, Iulia Scântei, a închis ședința înainte ca votul să aibă loc, deoarece plecau în delegație și au invocat lipsa cvorumului.

„România are deja două condamnări la CEDO pentru că justiția română a considerat că violul unei fetițe de 11 ani poate fi încadrat la infracțiunea de act sexual cu un minor. Raportul Inspecției judiciare din 2021 arată că este necesară o reglementare legislativă care să aducă claritate în practica instanțelor românești. La nivel uman și societal, este absurd să considerăm ca firesc actul sexual dintre un adult și un copil și să acceptăm pedepse cu suspendare pentru acei infractori. România trebuie să își protejeze copiii de prădătorii sexuali și să îi trimită la închisoare cu executare”, a declarat Monica Berescu, deputat de Iași si coinițiator.

„Peste 100.000 de români au depus semnături la Parlament cerând tuturor partidelor o lege care protejează copiii, nu agresorii. ONG-urile și platforma civică Declic au fost prezente în fiecare etapă de dezbateri, susținând vocea acestora. Cetățenii au fost prezenți la muncă, dar nu și toți senatorii. Am depus legea pentru că suntem datori să protejăm copiii și pentru că inacțiunea ne-a adus aici. România a devenit principala țară sursă de trafic de persoane și una în care violatori condamnați pot pleca a doua zi cu pedeapsă cu suspendare acasă, deși am avut și noi în Codul Penal pedepse dure de 10-20 de ani. Cer președintei Iulia Scântei și Comisiei juridice din Senat să publice lista celor 7 senatori care au plecat înainte de a discuta și vota acest punct de pe ordinea de zi. Prezența parlamentarilor la ședințe este informație de interes public”, a precizat Oana Țoiu, deputat și coinițiator, fosta președintă a Comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților.

„Proiectul de lege va merge acum la Camera Deputaților, unde nu are termen pentru dezbatere și vot. Asta înseamnă că el poate fi închis într-un sertar pentru foarte mulți ani de acum încolo. Poate până când clasa politică se va hotărî să și-l asume. Sau poate niciodată.
Aceasta este politica responsabilă de care ne vorbesc partidele vechi? Pot ei dormi liniștiți noaptea știind că România este ultima țară din UE care nu protejează copiii de violatori?”, a transmis Anca Dragu, coinițiator, senator USR si fostă președintă a Senatului.

„Legislația penală din acest moment din România lasă prea mult spațiu de interpretare instanțelor în ceea ce privește agresiunile sexuale împotriva minorilor, totul depinzând de stabilirea existenței sau nu a discernământului acestora la momentul unei relații sexuale cu un major. Rămâne așadar prea mult loc pentru subiectivism, iar această inițiativă exact acest lucru își propune să îl elimine. Lipsa asumării unei poziții de către alte partide din Parlament este îngrijorătoare pentru că echivalează, de fapt, unei lipse de îngrijorare pentru actualele agresiuni sexuale împotriva minorilor”, a arătat Andrei Lupu, avocat și deputat USR.


Peste 500 de pedofili, găsiţi vinovaţi prin hotărâri definitive, îşi execută pedepsele în libertate în România. Alte mii şi le-au ispăşit deja, tot fără a executa o zi de închisoare.

În ultimii șase ani, 2.732 de dosare cu privire la infracţiunea de act sexual cu un minor au ajuns în instanţele româneşti, din care în 252 de dosare s-a pus în discuţie valabilitate consimţământului victimelor minore. Din cauza dificultăţilor administrării probatoriului şi a determina dacă a existat sau nu consimţământ valabil exprimat, multe acte sexuale cu un minor au fost încadrate ca acte sexuale consimţite şi nu ca infracţiune de viol – vârsta fragedă nereprezentând în ansamblul probatoriu un element decisiv în a determina dacă victima ar fi putut exprima un consimţământ valabil.

În perioada 2009-2013, au fost pronunţate 32 de sentinţe/decizii în cazuri de abuz sexual împotriva unor victime minore, iar mai bine de o treime dintre acestea consemnează fapta penală incriminată ca fiind actul sexual cu un minor, instanţele considerând că fete cu vârste cuprinse între 11 şi 14 ani au consimţit să întreţină relaţii sexuale cu bărbaţi având vârste cuprinse între 19 şi 38 de ani.

Cele de mai sus sunt doar cazurile cunoscute, întrucât judecarea unor dosare are loc în şedinţă nepublică, cum sunt unele dintre cele care implică infracţiuni la viaţa sexuală, în care persoanele vătămate au vârsta sub 18 ani. Ce se întâmplă în astfel de procese rămâne strict între cei aflaţi în sala de judecată.

Am propus modificarea Articolului 218 din Codul Penal, ca acesta să incrimineze expres ca infracțiune de viol comiterea unui raport sau act sexual cu un minor care nu a împlinit vârsta de 16 ani, limita de vârstă minimă în statele din Uniunea Europeană, iar pedeapsa prevăzută de lege să fie cuprinsă între 7 şi 12 ani şi interzicerea unor drepturi. Limita de vârstă este preluată din incriminarea infracțiunii de act sexual cu un minor, iar pedeapsa este cea prevăzută de actualul Cod penal, pentru infracțiunea de viol comisă împotriva unui minor.

Totodată, 100.000 de români susțin limita de vârstă de 16 ani deja în petiția depusă la Parlament. Țări precum Belgia, Cipru, Spania, Finlanda, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Letonia, Țările de Jos au deja limita de vârstă cuprinsă între 16-17 ani.

Inițiatorii Legii 494/2021 sunt deputații USR Monica-Elena Berescu, Oana Țoiu, Andrei Lupu și senatoarea USR Anca Dragu.