La aproape 7 luni de la intrarea în vigoare a legii care prevede monitorizarea electronică a infractorilor pentru protecția victimelor violenței domestice, Guvernul nu a reușit să adopte normele de aplicare, ceea ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la operaționalizarea sistemului de monitorizare și alertă până la 1 martie 2022, așa cum prevede legea. Deputata USR Oana Țoiu a solicitat atât Guvernului, cât și instituțiilor cu rol în dezvoltarea și administrarea SIME să comunice demersurile efectuate până în prezent.
„În primăvară, am votat ca fiecare femeie abuzată, cu ordin de protecție, să poată fi real protejată de abuzator prin brățări electronice care să alerteze poliția la apropierea agresorului. În România au fost crime înfăptuite de cei care deja aveau interdicția de a se apropia de victimă, doar că o încălcau și se afla prea târziu, iar organizațiile non-guvernamentale și victimele s-au luptat mulți ani ca ele să primească protecție reală. Legea a fost promulgată pe 21 mai și de atunci s-a scurs termenul de șase luni în care Guvernul (și, în principal, Ministerul Afacerilor Interne) trebuia să vină cu normele fără de care legea nu poate fi pusă în practică”, declară deputata USR Oana Țoiu.
Legea nr. 146/20021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale prevede ca normele de implementare să fi fost emise până pe 21 noiembrie, iar până pe 1 martie 2022 să fie operaționalizat sistemul de monitorizare și alertă.
Pe 17 noiembrie, deputata Oana Țoiu a adresat o interpelare premierului de atunci, Florin Cîțu. Răspunsul a venit din partea actualului Guvern, sec: interpelarea nu este „în concordanță cu noua structură și componență a Guvernului” (documentul).
Apoi, luând în considerare termenul pentru operaționalizarea SIME, deputata USR Oana Țoiu a solicitat Inspectoratului General al Poliției Române, Administrației Naționale a Penitenciarelor și Serviciului de Telecomunicații Speciale, instituții responsabile cu dezvoltarea și administrarea SIME, să comunice stadiul și demersurile efectuate pentru operaționalizarea acestuia.
Rezultatul:
- Inspectoratul General al Poliției Române nu a răspuns solicitării.
- Administrația Națională a Penitenciarelor a precizat că Hotărârea Guvernului nu a fost aprobată/publicată, dar că a exprimat un punct de vedere cu privire la un proiect de Regulament privind organizarea și funcționarea Comitetului tehnic elaborat de IGPR, și a participat la ședințele tehnice pentru a analiza și identifica soluții viabile cu infrastructura necesară operaționalizării sistemului (documentul).
- Serviciul de Telecomunicații Speciale a transmis că dezvoltarea componentei aflate în responsabilitatea acestuia poate începe abia după stabilirea soluției de monitorizare electronică și a tipului de dispozitiv electronic de supraveghere. În acest sens, specialiști din cadrul instituției au participat la sesiuni de prezentare a echipamentelor și a sistemelor informatice necesare implementării acestui proiect. De asemenea, Serviciul de Telecomunicații Speciale ne asigură că întreprinde toate demersurile necesare, în vederea operaționalizării Sistemului informatic de monitorizare electronică până la data de 1 martie 2022 (documentul).
„Nu ajută cu mare lucru să votăm legi, dacă ele nu se aplică și nu cred că responsabilitatea mea se termină cu votul din plen. Așa cum cetățenii au obligația de aplica legea, așa o are și statul, de a face ce e în dreptul lui. Nu este legea mea, noi am asigurat doar puterea necesară de a o debloca după ce fusese parcată în sertare în legislatura trecută, dar e o lege de care îmi pasă și pe care o voi urmări îndeaproape”, declară deputata USR Oana Țoiu.
Legea pentru monitorizarea electronică a infractorilor a fost susținută și votată de USR în contextul în care statisticile arată că, în România, doar una din trei victime ale violenţei domestice merge în instanţă pentru a cere protecţie împotriva agresorului. În primele șapte luni ale anului 2020, peste 5.000 de persoane au cerut ordine de protecţie provizorii, dar 40% dintre acestea au fost încălcate.
Până în 2018, Ministerul Justiției nici nu culegea date despre procesele în care figura infracțiunea încălcării ordinelor de protecție. În urma interpelărilor adresate de parlamentari USR, Ministerul Justiției a actualizat baza de date ECRIS cu procesele din instanțele românești în funcție de infracțiuni. Astfel, am putut afla că din aproape 3.000 de ordine de protecție definitive emise în 2019, o treime au fost încălcate, situația fiind similară în 2018. Cu alte cuvinte, 1.000 de infracțiuni anual care ar trebui să se regăsească pe rolul instanțelor.
Combaterea violenței domestice, inclusiv prin monitorizarea electronică a respectării măsurilor dispuse și prin pedepsirea și descurajarea încălcării ordinelor de protecție, figurează în programul de guvernare al USR și vom continua să luptăm pentru protejarea cetățenilor României de infractori.
