Plenul Senatului a adoptat cu 109 voturi pentru, 12 împotrivă și o abținere inițiativa legislativă a senatorului USR de Timiș, Raoul Trifan, care impulsionează restaurarea clădirilor istorice.
Astfel, cuantumul cofinanțării din partea autorității locale devine variabil, în funcție de priorități și situația bugetară concretă, putând ajunge la un maximum 50%. În prezent, cuantumul era fix, 50% din deviz. Restul sumei necesare reabilitării clădirilor istorice urmează să fie suportat, ca și până acum, din fondul de reparații al asociației de proprietari și/sau din alte surse legal constituite.
Luînd cuvântul în cadrul dezbaterilor din plen, Raoul Trifan a arătat că o flexibilizare a mecanismului de cofinanțare conferă posibilitatea prioritizării în funcție de importanța imobilului pentru comunitate ceea ce va permite crearea de programe de finanțare accesibile unui număr mai mare de proprietari în același timp.
Raoul Trifan: ”Scopul final al acestei modificări legislative este o capacitate crescută a autorităților locale de a-și gestiona cât mai eficient bugetele și de a restaura cât mai multe clădiri istorice. Acest lucru va avea un impact major asupra calității vieții românilor și asupra atractivității localităților din punct de vedere turistic.Sper ca în anii următori să vedem cât mai multe lucrări de reabilitare începute și finalizate, cu efecte pozitive pe termen lung pentru patrimoniul local și național”.
În prezent, deținătorii unor astfel de imobile sunt obligați să intervină pentru reabilitarea clădirilor, iar autoritățile administrației publice locale au obligația de a elabora, organiza și monitoriza realizarea unor programe multianuale de reabilitare. În același timp, însă, obligațiile financiare impuse de lege sunt foarte greu de respectat în practică, întrucât costurile pentru reabilitarea clădirilor istorice sunt foarte ridicate, iar bugetele locale sunt insuficiente pentru numărul mare de clădiri degradate.
La cel mai recent „recensământ” al clădirilor declarate monumente istorice, au fost identificate 30.154 de clădiri înscrise în Patrimoniul cultural național al României. Multe dintre ele se află într-o stare avansată de degradare, punând în pericol siguranța populației. În același timp, clădirile degradate, în paragină, afectează negativ calitatea vieții în localități.
