USR se opune ferm introducerii unei “taxe de solidaritate” pentru marile companii: “Cerem PNL-PSD-UDMR să renunțe la această idee populistă

USR se opune ferm introducerii unei “taxe de solidaritate” pentru marile companii: “Cerem PNL-PSD-UDMR să renunțe la această idee populistă

În plină pandemie și criză a prețurilor în energie și la alimente, când ar trebui să ia măsuri pentru pregătirea valului 5 și pentru susținerea celor mai afectați din punct de vedere economic, alianța toxică PSD-PNL-UDMR se gândește să introducă o taxă nouă, lovind exact în cei mai importanți contribuabili în economie.

În acest mod, PNL nu face decât să arate, o dată în plus, că își minte electoratul căruia îi promitea, tare și răspicat prin vocea lui Florin Cîțu, că nu va introduce nicio taxă nouă. În aceste zile, vedem exact contrariul și asta în contextul în care România s-a angajat prin PNRR la o politică fiscală predictibilă.

USR se opune ferm introducerii unei așa-zise “taxe de solidaritate” pentru companiile mari și cere PSD-PNL-UDMR să renunțe la această măsură populistă, care nu doar că nu ar aduce banii necesari la bugetul de stat pentru a acoperi toate creșterile de salarii, pensii și alocații promise inconștient de noua alianță toxică, dar ar reduce competitivitatea României, ar descuraja investiții importante și ar risca retragerea de pe piață a celor câteva companii care susțin economia românească.

Dragoș Pîslaru, europarlamentar USR în cadrul Grupului Renew Europe și fost ministru al Muncii, explică de ce această măsură ar face mai mult rău decât bine în economie:

1. „La nivel european se discută despre o nouă strategie industrială care include reconfigurarea lanțurilor valorice și dezvoltarea de investiții mari pe teritoriul UE și toate statele membre sunt în competiție pentru atragerea de astfel de investiții și oferă stimulente. În acest context, Guvernul României decide să se autosaboteze prin taxarea adițională a companiilor mari și investițiile acestora. Și așa stăteam prost la atragerea de investiții, din cauza lipsei de predictibilitate și stabilitate, zona fiscală fiind printre puținele avantaje competitive clare;


2. Conform ONRC, la nivelul lunii octombrie 2021 sunt 1.097.996 persoane juridice active, din care 416.376 sunt PFA, Întreprinderi individuale / familiale. Din cele 681.620 de companii rămase, doar circa 460.000 au cifra de afaceri peste zero. Dintre acestea, 351 sunt companii cu cifra de afaceri peste 100 milioane de euro. O astfel de măsură este dedicată unui număr foarte restrâns de companii și creează o discrepanță între investitori;


3. O justificare pe care am auzit-o ar fi că aceste companii au bani și nu sunt taxate suficient. Să ne înțelegem, aceste companii sunt deja cei mai importanți contribuabili în economie. Iar acuza că nu plătesc suficient impozit pe profit, prin folosirea prețurilor de transfer sau manevre de evitare de taxe, se rezolvă prin reforma pusă în PNRR de modernizare și digitalizare ANAF, nu prin taxe aberante ce nu fac distincția între firmele corecte și cele incorecte;


4. În aceste condiții, nu este deloc improbabil ca plătitorii corecți de taxe, cum ar fi Renault sau Ford, să se gândească la o posibilă relocare din România, fiind o mulțime de alte țări gata să le ofere condiții mai bune;


5. Ca regulă generală în economie, stimularea investițiilor și a antreprenoriatului totdeauna va aduce mai mulți bani decât taxarea, mai ales când vorbim de o economie emergentă, care are nevoie în continuare de reforme structurale. În lipsa unor reforme structurale care să impulsioneze creșterea endogenă, cum ar fi investiții masive în educație, formare, cercetare-dezvoltare, avem nevoie ca de aer de investiții masive și de consolidare antreprenorială, care să crească avantajul competitiv al țării;


6. Prin urmare, noua taxă ar reduce competitivitatea României, ar descuraja investiții importante în domenii de avangardă de care avem mare nevoie în contextul favorabil european și global și ar determina poate chiar retragerea de pe piață a celor câteva companii care susțin economia românească”.


Reamintim alianței toxice PSD-PNL-UDMR că un lucru asemănător l-au încercat și Dragnea și Dăncilă, cu celebra OUG 114, criticată dur de Comisia Europeană, și nu au avut succes.

USR a spus clar în ultimii ani și când a intrat la guvernare că nu susține introducerea de taxe noi și rămâne ferm pe poziție.

Dacă, într-adevăr, PSD-PNL-UDMR ar vrea să crească veniturile la buget fără să introducă noi taxe peste noapte, care să lovească exact în cei mai afectați de pandemie, noua alianță toxică ar putea:

• să crească gradul de colectare, să modernizeze și să digitalizeze ANAF (prin reforma pusă în PNRR): România a avut cel mai mare deficit de încasare din TVA din UE, pentru al șaptelea an consecutiv, care înseamnă echivalentul a 7,4 miliarde de euro;
• să abroge intrarea în plată, de la 1 ianuarie, a noilor categorii de pensii speciale pentru aleșii locali;
• să reducă aparatul de stat, să nu mai înființeze ministere și agenții peste noapte pentru activul de partid;
• să nu mai permită sifonarea banilor prin PNDL;
• să confiște averile care nu pot fi justificate: mașini de lux, bijuterii, tablouri, averi declarate sau nedeclarate care nu prea au cum să fie strânse dintr-un salariu de consilier județean, local sau din indemnizația de parlamentar.

USR rămâne alături de antreprenorii mici și mari ai țării și se opune ferm acestei propuneri de a introduce o nouă taxă.

Analiza făcută de Dragoș Pîslaru, integral aici