Comisia Europeană a transferat astăzi României primele miliarde pentru demararea măsurilor de investiții și de reformă cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență coordonat de fostul ministru MIPE Cristian Ghinea. Este vorba de circa 1,8 miliarde euro, prefinanțare din suma acordată sub formă de granturi.

În ciuda avalanșei de fake news-uri sub care au încercat să îngroape PSD și PNL subiectul PNRR, primii bani din totalul de 29,2 miliarde euro aflate la dispoziția României au intrat astăzi în țară. În continuare, este datoria Guvernului și Parlamentului să accelereze elaborarea pachetelor de legi necesare, reprezentând jaloanele minimale care trebuie îndeplinite, scop în care USR face un apel către noua coaliție de guvernare să urgenteze demersurile.

Reamintim că, încă de la finalul lunii octombrie, când PNRR a fost aprobat de Consiliul Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), Cristian Ghinea, vicepreședinte USR și fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, a lansat un apel către partidele parlamentare pentru un pact politic care să permită o dezbatere rapidă în Parlamentul României pentru implementarea PNRR.

Practic, până la finalul lunii decembrie, Guvernul trebuie să emită ordonanța de urgență pentru circuitul financiar, act normativ care stabilește cum circulă banii între Banca Națională, Ministerul Finanțelor Publice, MIPE și ministerele implementatoare. De asemenea, trebuie realizat sistemul informatic al PNRR, iar Ministerul Digitalizării să finalizeze codul comunicațiilor, la care se adaugă alte ținte care trebuie atinse în perioada scurtă rămasă până la finalul anului.

La rândul său, Parlamentul trebuie până pe 30 iunie 2022 să adopte aproape 20 de acte normative cheie pentru implementarea PNRR.

Planul Național de Redresare și Reziliență, cel mai mare program de dezvoltare de care a beneficiat România în ultimii 30 de ani, a primit calificativ maxim din partea Comisiei Europene.

Până în 2026, România trebuie să construiască, prin PNRR, 1.600 km rețele de apă și circa 2.900 km rețele de canalizare și să conecteze 88.400 de gospodării prin programul național „Prima conectare la apă și canalizare”.

De asemenea, România trebuie să planteze 56.700 de hectare noi de pădure și să creeze peste 3 milioane de metri pătrați de noi suprafețe de păduri urbane.

În domeniul Transporturilor, PNRR înseamnă: 429 km de autostradă nou construiți, 2.851 km de cale ferată construiți/modernizați și 12,7 km de rețea nouă de metrou în București și Cluj.

PNRR mai înseamnă pentru România renovarea energetică moderată/aprofundată a circa 4,3 milioane metri pătrați de blocuri de locuințe (1.000 – 1.500 blocuri) și respectiv 2,3 milioane metri pătrați de clădiri publice (circa 2.000 de clădiri).

În domeniul Energiei, PNRR înseamnă instalarea și conectarea la reţea a cel puţin unei capacităţi suplimentare de 3.000 MW de energie din surse regenerabile (eoliană și solară), precum și finalizarea rețelei de distribuție a gazelor regenerabile din regiunea Oltenia.

PNRR va însemna și transformare digitală (8,5 milioane de cetățeni vor avea carte de identitate electronică, cel puțin 60 de instituții de sănătate publică digitalizate și 200 de facilități de sănătate publică vor beneficia de sisteme IT și infrastructură digitală) și reforma ANAF (60% dintre toate serviciile pentru persoanele juridice plătitoare de taxe disponibile la sfârșitul anului 2024 vor fi accesibile online, 600.000 de case de marcat conectate la sistemul IT ANAF și 500.000 de contribuabili înrolați suplimentar în SPV).

PNRR va avea impact și asupra sistemului de pensii (reforma pensiilor speciale, reforma legislației pentru ca sistemul de pensii să fie sustenabil și echitabil, intrarea în vigoare a legislației necesare pentru a asigura sustenabilitatea pilonului II de pensii), asupra mediului de afaceri și cercetare.

Nu în ultimul rând, PNRR va însemna 4.142 locuințe pentru tineri din comunități/grupuri vulnerabile și 1.104 locuințe pentru specialiști în sănătate și educație, 200 de centre comunitare construite sau renovate, 3.000 de cabinete ale medicilor de familie sau asociații de cabinete echipate sau renovate, 25 de unități de terapie intensivă pentru nou-născuți echipate, inclusiv cu ambulanțe pentru nou-născuți (pentru centrele regionale), infrastructură nouă pentru 25 de unități sanitare publice/spitale publice, înființarea și operaționalizarea a 110 creșe, dotarea a mii de școli cu infrastructură și echipamente tehnologice noi.