„Suntem într-un moment de suprapunere a crizelor, nu doar criza pandemiei și criza energetică, ci ceea ce este poate mai puțin vizibil acum, însă ceea ce va fi din ce în ce mai puternic dacă nu acționăm la timp este criza socială și o criză a resurselor umane”, a declarat Oana Țoiu, ministru desemnat al Muncii, în cadrul audierii sale în Parlament, în care a prezentat obiectivele mandatului său și reformele pe care și le propune în domeniu, conform programului de guvernare.  

„Prima măsură pe care o să o vedeți în programul nostru de guvernare, care poate nu părea așa de la sine înțeleasă, este recunoașterea crizei principale pe care o avem deja – de acces la resursa umană. Înainte de pandemie, atât confederațiile patronale, cât și sindicatele, cât și cercetătorii ne semnalau că o să vină o criză de resurse umane cu un deficit de cel putin 200 – 300 de mii de locuri de muncă care nu își vor găsi persoanele potrivite și suficient pregătite.

Pandemia nu a eliminat acest risc, din contră: a dus semnificativ la creșterea lui.

Ce propunem noi, în principal, este creșterea valorii adăugate a muncii prin formare și creșterea competențelor resurselor umane. În principal pe două paliere: unul dintre ele este legat de esența capitalului uman și investiția în competențele pentru industriile viitorului pentru că nu doar aici în România, ci peste tot în lume schimbările care se întâmplă la nivelul segmentelor economice și a competențelor cerute sunt într-un ritm mult prea rapid ca sistemul educațional clasic să poată să facă față acestui lucru.

Învățarea pe tot parcursul vieții și, în special, în cadrul angajatorului este una dintre prioritități.

De aceea ce propunem sunt pregătirea competențelor pentru industriile viitorului prin stimulente fiscale; acces la fondurile europene destinate formării și pentru angajatori/angajați și universități”, a declarat Oana Țoiu.

În acest context, Oana Țoiu a vorbit de un alt obiectiv asumat și anume integrarea în câmpul muncii a persoanelor vulnerabile:

„E important să ne uităm la abilitatea pe care acestea o au, nu doar la vulnerabilitatea lor.

În momentul ăsta, sunt peste 200.000 de locuri de muncă care își caută viitorii angajați și avem mult mai mult de atât persoane din populația activă. Ce se întâmplă astfel încât cererea și resursa nu se găsesc unele pe altele?

Ce credem noi este că nu e o lipsă a dorinței de a munci, ci o lipsă a acestei posibilități, că între persoana vulnerabilă care și-ar dori să contribuie mai mult la comunitate prin muncă și angajator sunt niște bariere pe care rolul nostru ca stat e să venim să le sprijinim îndepărtarea.

Așa că propunem și o prioritate pentru întreprinderile sociale de inserție pentru accesul la stimulentele pentru angajarea persoanelor vulnerabile”.

De asemenea, scăderea poverii fiscale pe muncă, în special la nivelul salariilor minime, este un alt obiectiv asumat în programul de guvernare, alături de implementarea unui mecanism predictibil “care să fie bazat atât pe formula de indicatori, prezentă la acest moment, cât și pe negocierile colective”:

„Și, da, ne asumăm foarte clar un sprijin pentru creșterea negocierilor colective în România atât prin Legea dialogului social, cât și prin implicarea partenerilor sociali în stabilirea salariului minim.

Ne angajăm ca, cel puțin o data pe lună, să existe această întâlnire cu partenerii sociali și, propunem, și vin în fața dumneavoastră cu această propunere concretă ca partenerii sociali să fie invitați și la Comitetul Național de Situații de Urgență în cazul ședințelor în care se discută restricții și libertăți pentru angajați și angajatori.

Felul în care funcționează acum dialogul este parțial disfuncțional. Nu e necesar să fie anunțate măsuri, apoi proteste ca formă de a reacționa la ele și să ajungem să creăm în societate o angoasă semnificativ mai mare decât ar fi fost un răspuns comun de la început”.

O altă prioritate a USR, asumată încă din decembrie anul trecut, dar și din sesiunile parlamentare anterioare, este flexi-munca: „Rămâne valabilă și rămâne valabilă nu doar pentru pandemie, ci și dincolo de asta. Și în lipsa pandemiei, provocările pe care le-am fi avut ar fi necesitat acest răspuns”.

De asemenea, desființarea pensiilor speciale rămâne un punct esențial al programului de guvernare, enumerat de ministrul desemnat al Muncii, Oana Țoiu:

„Angajamentul nostru pentru asta e eliminarea tuturor pensiilor speciale care nu sunt protejate de Constituție și de decizia CCR și așezarea lor pe un principiu similar contributivității.

Continuăm angajamentul guvernelor anterioare de recalculare a pensiilor și de creștere a punctului de pensie odată cu recalcularea lor”.

Audierea integrală a ministrului desemnat al Muncii: https://www.youtube.com/watch?v=y_FLBwBwYTE

Pe larg, toate măsurile din programul de guvernare, aici: https://bit.ly/3jaaUmk

(Foto: Inquam Photos/George Călin)