Ioana Mihăilă, bilanț la Sănătate: gestionarea pandemiei de COVID-19, investiții din fonduri europene și reforma managementului spitalelor, creșterea accesului la servicii medicale de bază

Ioana Mihăilă, bilanț la Sănătate: gestionarea pandemiei de COVID-19, investiții din fonduri europene și reforma managementului spitalelor, creșterea accesului la servicii medicale de bază

Ioana Mihăilă a prezentat, marți dimineață, 7 septembrie, bilanțul celor patru luni de guvernare la Ministerul Sănătății, în cadrul unei conferințe de presă, în care a enumerat principalele măsuri adoptate.

„Împreună cu echipa de la minister, ne-am stabilit trei priorități, pe lângă gestionarea pandemiei COVID: fonduri europene pentru reforme și investiții în Sănătate, creșterea accesului la servicii medicale de bază și reforma managementului spitalelor și serviciilor de sănătate. În aceste luni, am reușit să implementăm, să deblocăm, să demarăm măsuri și proiecte esențiale pentru toate cele 3 priorități anunțate”, a declarat Ioana Mihăilă.

La capitolul investiții, Ioana Mihăilă a enumerat următoarele progrese realizate pentru construcția spitalelor regionale:
• la Iași, contractul de finanțare în valoare de 250 de milioane de euro a fost semnat cu Banca Europeană de Investiții în aprilie. Contractul de proiectare tehnică este pregătit pentru semnare luna septembrie anul acesta;
• la Cluj, contractul de finanțare se va semna în luna octombrie, iar în noiembrie se semnează contractul de proiectare (305 milioane de euro);
• la Croiova, contractul de finanțare se va semna în 2022, iar în decembrie se semnează contractul de proiectare (298 milioane de euro).

De asemenea, Ioana Mihăilă a deblocat proiectele de construire a celor trei centre de mari arși: de la Timișoara, de la Târgu Mureș și de la București.

În ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), componenta Sănătate are un buget de 2.85 de miliarde de euro:
• 1.95 de miliarde pentru infrastructura spitalicească;
• 400 de milioane de euro pentru digitalizarea sistemului de sănătate;
• 275 de milioane de euro pentru infrastructura medicală pre-spitalicească.
“Aprobarea PNRR este în linie dreaptă, versiunea finală, la care am lucrat împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a fost transmisă chiar vineri, 3 septembrie, Comisiei Europene – aprobarea fiind preconizată pentru această lună”, a declarat Ioana Mihăilă.

La capitolul reforme, în ceea ce privește spitalele, Ioana Mihăilă:
• a creat cadrul legal pentru înființarea consorțiilor medicale, cu scopul de a eficientiza activitatea administrativă și medicală a acestor asocieri de spitale;
• a introdus, de asemenea, în legislație criterii pe care membrii consiilor de administrație ale spitalelor trebuie să le îndeplinească, iar consiliile de administrație au primit responsabilități suplimentare: de monitorizare a achizițiilor directe, de contractare de servicii de audit extern;
• a creat, totodată, cadrul legal pentru plata în funcție de indicatori de performanță și calitate pentru spitalele publice.

Tot la acest capitol, în ceea ce privește profesioniștii din Sănătate, Ioana Mihăilă:
• a demarat concursurile pentru managerii de spitale din subordinea Ministerului Sănătății;
• a aprobat legislația pentru organizarea și desfășurarea concursurilor pentru managerii generali din cadrul serviciilor de ambulanță județene;
• în iunie a fost organizat concursul pentru ocuparea posturilor de conducere (vicepreședinte științific și vicepreședinte administrativ) la nivelul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDMR) – pentru prima dată de când a fost publicată legea de organizare și funcționare a ANMDMR în 2019, care prevede în mod expres modalitatea de ocupare a acestor posturi;
• a creat baza legală pentru înființarea Registrului Naţional al Profesioniştilor din Sistemul de Sănătate, o platformă electronică în administrarea Ministerului Sănătăţii care va furniza datele necesare pentru managementul şi politicile de resurse umane în sănătate.


În ceea ce privește accesul la medicamente, în aceste patru luni, Ioana Mihăilă a implementat o serie de măsuri precum:
• lista medicamentelor esențiale, în total aproximativ 1.000 de medicamente. Pe listă se regăsesc medicamente esențiale din programul național de oncologie, cele necesare pentru boala Wilson, pentru diabet, precum și pentru bolile endocrine;
• dezvoltarea Sistemului Electronic de Raportare (SER), principalul mecanism de monitorizare a pieței medicamentului din România;
• reglementarea, pentru prima dată în România, în august, a punerii pe piață a medicamentelor autorizate în UE și necesare pentru acoperirea unor nevoi de sănătate publică, printr-o procedură rapidă și simplificată;
• deblocarea aprovizionării cu medicamente pentru nevoie speciale și introducerea unei proceduri clare de selecție pentru solicitanții de autorizații, având ca prim criteriu timpul de punere pe piață a medicamentului (scopul este asigurarea de stocuri adecvate și continue pe toată durata de valabilitate a autorizației);
• crearea cadrului pentru evitarea întârzierilor în aprobarea studiilor clinice și pentru aprobarea punerii pe piață a medicamentelor de uz uman. Până acum, Consiliul Științific al Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România nu s-a putut întruni timp de 2 ani din cauza unei inadvertențe legislative.

Pentru gestionarea pandemiei COVID-19 și asigurarea asistenței medicale pentru toți pacienții, Ioana Mihăilă:
• a schimbat modul de abordare privind organizarea spitalelor care asigură asistența medicală atât pacienților COVID-19, cât și celor non-covid prin organizarea de circuite mixte;
• pentru pregătirea în fața valului 4, spitalele au depus Planuri de reziliență care prevăd creșterea numărului de paturi ATI și paturi pe secții pentru pacienți COVID în cazul creșterii incidenței;
• a cerut DSP-urilor publicarea planurilor judeţene faţă de recrudescenţa COVID, verificarea şi asigurarea unui stoc suficient de materiale de protecţie sanitară;
• a modificat fluxul informațional utilizat în raportarea datelor referitoare la infecția cu virusul SARS-CoV-2;
• a creat cadrul legal pentru testare rapidă în farmacii pentru diagnosticul infecției cu SARS-CoV-2 și am distribuit teste gratuite în farmacii;
• a creat cadrul legal pentru ca un număr semnificativ de persoane să poată fi imunizate de către medicul de familie la domiciliu. De asemenea, pentru pacienţii cu boli cronice poate începe vaccinarea în ambulatoriile de specialitate.