Deputatul USR PLUS Cristian Seidler, vicepreşedinte al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din cadrul Camerei Deputaţilor, a publicat în Ziarul Financiar o opinie despre cei mai mari 1000 de angajatori din România.
Kaufland este cel mai mare angajator privat individual din România, la mijlocul anului 2021, aşa cum era şi acum 5 ani, având momentan 17.700 de angajaţi, cu 4.000 mai puţini faţă de acum jumătate de deceniu. Acesta este depăşit de Poşta Română cu peste 24.000 de angajaţi dar răspândiţi în 9 entităţi juridice separate şi de CFR cu peste 47.000 de angajaţi dar răspândiţi în peste 20 de entităţi distincte, de infrastructură, transport călători şi marfă.
Cei mai mari 1000 de angajatori din România au avut la mijlocul anului 2021, în total, 1,46 milioane de angajaţi, cu peste 72.000 de angajaţi mai mult decât cu 5 ani în urmă dar cu o diferenţă aproape nesemnificativă faţă de acum 2 ani, înaintea debutului pandemiei. Aceştia concentrează un sfert din angajaţii activi înscrisi în Revisal, o proporţie stabilă de-a lungul anilor.
Raportat la cei mai mari 1000 de angajatori din ţară, industria de automotive rămâne cea mai mare ramură industrială, cu peste 200.000 de persoane angajate, chiar dacă e în scădere cu 7.000 de persoane faţă de mijlocul anului 2016.
Creşterea cea mai spectaculoasă a numărului de angajaţi la cei mai mari angajatori o are industria de IT, cu aproape 140% sau 31.000 de angajaţi, faţă de acum 5 ani. Firmele de IT outsourcing şi ai lor angajaţi rămân în continuare predominanţi în acest top.
Numărul celor care lucrează în industria producătoare a materialelor de construcţii a crescut cu 130%, la distanţă de 5 ani iar a celor din comerţul cu piese auto cu 110%. Cantitativ creşte numărul angajaţilor din sistemul de sănătate publică cu 33.000, cifra confirmată de altfel şi de rapoartele lunare ale Ministerului Finanţelor Publice referitor la numărul de angajaţi în sistemul public. În paralel creşte şi numărul de angajaţi din serviciile private de sănătate, cu o proporţie de peste 50% dar cu un număr absolut mult mai mic faţă de sectorul public, de doar 5.500 de angajaţi.
Comerţul cu bunuri de larg consum, în principal alimente (FMCG), câştigă peste 18.000 de angajaţi iar angajatorii mari din domeniul call-center/BPO peste 11.000 de angajaţi faţă de acum 5 ani. De altfel, comercianţii din domeniile bricolaj, farma, îmbrăcăminte-încălţăminte, electronice şi piese auto, au adăugat cumulat în aceşti ani peste 26.000 de angajaţi, la marii angajatori din ţară.
Industria cea mai în declin din perspectiva numărului de angajaţi este cea producătoare de textile-încălţăminte. Din top 1000 ies mai mult de jumătate din angajatorii din acest domeniu faţă de 2016, împreună cu peste 27.000 de angajaţi. Sectoarele serviciilor de protecţie şi paza dar şi cel energetic au pierdut şi ele peste 10.000 de angajaţi fiecare. Agenţiile de muncă temporară au scăzut cumulat cu peste 6000 de angajaţi în ultimii 5 ani. Având industria de automotive ca principal client, putem vedea în scăderea cumulată a acestor două sectoare, un semnal cu privire la viitorul industriei auto ca angajator, în România.
Printre angajatorii nou intraţi în top 1000, se remarcă, pe locul 47, Digi Infrastructură din Bucureşti, cu aproape 4.000 de angajaţi, apărut ca din senin în 2020, fără ca asta să fi afectat numărul de angajaţi ai RCS care a rămas aproape constant în jurul cifrei de 10.500 de persoane, în ultimii 5 ani. Amazon Development Center din Iaşi, care intră pe locul 57, cu peste 3700 de angajaţi, a avut o evoluţie constantă de-a lungul anilor, făcând din Iaşi un punct de atracţie chiar şi pentru programatori din Bucureşti. Podiumul celor nou intraţi este completat de SSG Select Solutions, o firmă de protecţie şi pază din Ilfov, care ocupă locul 111 cu ai săi 2600 de angajaţi.
G4S Secure Solutions, redenumită acum Brink’s Secure Solutions după vânzarea de la începutul anului 2020, este căderea cea mai drastică din Top 1000 Angajatori, de pe poziţia 47, cu peste 3600 de angajaţi la mijlocului anului 2016, la mai puţin de 150 de angajaţi în prezent, în ciuda faptului că a doua entitate a grupului, Brink’s Cash Solutions are încă 2100 de angajaţi, în scădere de la peste 2300, acum 5 ani. Au falimentat firmele de pază Grup Est şi Cosepa, având împreună peste 5100 de angajaţi iar Bancpost a fost preluat din 2019 de Banca Transilvania, fără ca această tranzacţie să fi dus la o creştere substanţială a numărului de angajaţi ai băncii din Cluj, pe fondul concedierii colective a celor proveniţi din structura preluată.
Poşta Română e un mare angajator mai deosebit pentru că e ţinut în viaţă de comisionul dat de distribuirea pensiilor. În condiţiile în care deja jumătate dintre pensionari îşi încasează banii prin conturi bancare iar noii pensionari folosesc din ce în ce mai mult acest mijloc de încasare, sursa aceasta de venit se va diminua considerabil pe termen mediu. Serviciile Poştei Române par blocate în timp, în ciuda potenţialului dat de cei 24.000 de angajaţi, însă în paralel marile firme de curierat rapid din top 1000, au crescut numărul salariaţilor cu 56%, în 5 ani, ramura aceasta a economiei primind un avânt important în contextul pandemic şi a creşterii vânzărilor on-line. Depinde de managementul Poştei Române dacă va profita de resursa umană disponibilă şi se va revitaliza sau va ajunge o nouă gaură a bugetului public.
În profil teritorial, Bucureştiul a avut şi are în continuare cei mai mulţi angajatori şi cei mai mulţi angajaţi din top 1000 naţional, cu un procent de peste 30%. E urmat de judeţele Timiş şi Cluj, în această ordine constantă la ambii indicatori menţionati dar cu ponderi de 4,5% – 6,7% din totalul celor 1000 de mari angajatori din România. Deloc întâmplător, acestea sunt judeţele cu salariile medii brute cele mai mari conform datelor publicate de Casa Naţională de Pensii Publice.
Desigur, localizarea fie în Bucureşti, fie în municipiile poli regionali, a unor angajatori care operează în întreaga ţară sau regiune denaturează parţial topul în favoarea unor judeţe dar impactul este totuşi minimal.
La coada clasamentului judeţean în ceea ce priveşte ponderea angajatorilor sau a angajaţilor dintre cei mai mari, se află judeţele Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa.
65% dintre marii angajatori ai României sunt firme private, 30% sunt instituţii sau firme de stat şi 5% au capital mixt. Variaţiile din ultimii 5 ani sunt nesemnificative pe acest criteriu.
În judeţul Ilfov avem cea mai mică pondere a celor angajaţi la stat dintre cei care lucrează pentru cei mai mari angajatori. În Mehedinţi, Giurgiu şi Botoşani, dacă lucrezi pentru marii angajatori însă, cel mai probabil (peste 60%) lucrezi pentru o instituţie sau firmă de stat.
Scăderea cea mai spectaculoasă a dependenţei faţă de stat, ca angajator, în intervalul de 5 ani analizat, o putem observa în judeţul Iaşi, unde, în ciuda constantei numărului celor angajaţi la stat, a crescut considerabil numărul celor angajaţi în privat. Amazon, angajatorii din industria de automotive dar şi cei din call-center/BPOuri şi-au adus contribuţia aici. Chiar şi aşa, mai mult de jumătate din marii angajatori ai judeţului Iaşi sunt spitalele, universităţile publice sau regionalele CFR.
În concluzie, după 5 ani, cei mai mari 1000 de angajatori din România au cu 5% mai mulţi angajaţi, creşterea venind în principal din comerţ, sănătate publică şi IT, în timp ce scăderea cea mai mare a numărului de mari angajatori şi ai lor angajaţi, în acest top, vine din industria de textile-încălţăminte. Industria automotive rămâne dominantă printre cei mai mari angajatori dar cu semnale ale unui lent declin. În acelaşi timp, în mai mult de jumătate din judeţele ţării, cel puţin o treime din marii angajatori sunt instituţii sau firme de stat.
În ultimii 5 ani, numărul angajaţilor din România care câştigă cel puţin echivalentul a 1000 Euro net a crescut cu 445.000, de la 6% din totalul angajaţilor la 15% din totalul angajaţilor, pe fondul unei variaţii minimale a masei totale a angajaţilor din ţară. În acelaşi timp, chiar în condiţiile pandemiei şi a creşterii salariului minim pe economie, numărul angajaţilor încadraţi cu salariul minim a scăzut cu 200.000 de persoane, în ultimii 2 ani iar ca pondere din totalul celor înscrişi în Revisal, scăderea este de la 25% în vara anului 2019, la 21% la mijlocul anului curent. Se observă aşadar o creştere a numărului de angajaţi în locurile de muncă mai bine plătite şi o diminuare a celor cu salarii mai mici, o tendinţă care se va accentua pe măsură ce noile generaţii vor continua să intre pe piaţa forţei de muncă.
Dublul prag psihologic ar fi atingerea cifrei de 1 milion de angajaţi din România care să câştige echivalentul a 1000 de euro net, ceea ce ar fi posibil spre finalul anului 2023 şi coborârea sub pragul de 1 milion de angajaţi pe salariul minim, ceea ce ar fi posibil până la finalul anului 2022, dacă tendinţele actuale se menţin.
Cristian Seidler este vicepreşedinte al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din cadrul Camerei Deputaţilor şi, înainte de a intra în politică, a lucrat în sectorul privat, în domeniul resurselor umane la companii precum Adecco, Gi Group și Gameloft.
