Senatorii USR, vot în unanimitate pentru ”Legea Carantinării”

Senatorii USR, vot în unanimitate pentru ”Legea Carantinării”

Senatorii USR au votat în unanimite în favoarea proiectului de lege privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, așa-numita Lege a Carantinării.

USR a propus mai multe amendamente în cadrul dezbaterilor din Comisia Juridică, dezbateri care s-au prelungit pe mai multe zile.

Desemenea, în cadrul dezbaterilor din Plen, senatorul USR George Dircă, membru al Comisiei Juridice din Senat, a susținut că în cadrul acestei legi extrem de importante, a fost esential să se obțină un echilibru juridic între libertățile individuale și nevoia societății de a proteja dreptul la sănătate a tuturor membrilor comunității.

George Dircă: ”Legea carantinei, una dintre cele mai dezbatute și muncite legi ale acestui legislativ, este gata. (…) Noi avem datoria de a combate această pandemie, respectând regulile constituționale. (…) Am restrâns exercițiul unor drepturi individuale? Am fi ipocriți să n-o recunoaștem. Dar le-am restrâns respectând legea fundamentală a acestei țări și doar proporțional cu pericolul în care ne aflăm. Toate aceste limitări trebuie înțelese în contextul momentului, iar sacrificiile fiecărui individ infectat ale cărui drepturi au fost afectate sunt justificate.”
Iată, în continuare, discursul integral ținut de senatorul USR Gorge Dircă în plen, motivând votul ”pentru” al grupului USR din Senat în favoarea proiectului Legii Carantinării:

”Legea Carantinării, una dintre cele mai dezbătute și muncite legi ale acestui legislativ, este gata. O lege la care s-a lucrat, la propriu, zi și noapte. O lege care a stârnit controverse și pasiuni, o lege care s-a plasat la limita respectării drepturilor individuale, dar nu dincolo de ea, într-un moment pe care nimeni din actualul Parlament nu-și imagina, la preluarea mandatului, că-l vom traversa.

O pandemie, însă, nu ține cont de planurile și strategiile politice ale nimănui. O pandemie nu se răspândește respectând regulile societății noastre democratice sau principiile statului de drept. O pandemie ne pune tuturor viața în pericol și ne schimbă complet perspectivele.

Nu știu dacă noi, cei care formăm această clasă politică însărcinată să găsească soluțiile legislative împotriva pandemiei de SARS-COV 2, ne-am ridicat la nivelul importanței momentului istoric, dar știu că parcurgem o criză medicală fără precedent și mai știu că – vorbesc în numele formațiunii pe care o reprezint – am căutat toate mijloacele constituționale și democratice pentru a oferi statului instrumentele necesare asigurării sănătății publice.

Noi avem datoria de a combate această pandemie, respectând regulile constituționale. Poate acesta este și motivul pentru care ritmul nostru de lucru a putut părea unul lent, unul insuficient de alert pentru momentul dramatic în care, medical vorbind, ne aflăm. Știu că parcurgem o criză medicală fără precedent și mai știu că – vorbesc în numele formațiunii pe care o reprezint – am căutat toate mijloacele constituționale și democratice pentru a oferi statului instrumentele necesare asigurării sănătății publice.

În mod cert, ne aflăm într-o luptă disproporționată cu un virus cu un virus contestat de unii cetățeni, a cărui răspândire rapidă pe întreg globul nu a ținut cont de nimic. Nici de profilul social al celui infectat, nici de nevoia umană, explicabilă, de socializare.

Avem în față un virus care cere sacrificii din partea noastră individual și colectiv, ca societate. Ne luptăm cu un virus care exploatează tocmai esența lumii în care trăim, socializarea, și ne obligăm să funcționăm contrar instinctelor noastre, izolându-ne de ceilalți, stând departe de cei dragi. Un virus care, pentru prima dată după decenii întregi, a închis granițele țărilor și a separat comunitățile.

Suntem amenințați de un virus periculos pentru că ne periclitează nu doar sănătatea, dar și capacitatea de a funcționa ca ființe sociale, în grupurile la care, formal sau nu, am aderat.

Virusul a închis afaceri, nu statul, și ne-a pus sub semnul întrebării siguranța economică a acestei țări. Și nu doar a acestei țări, ci a întregii lumi civilizate din care vrem cu toții să facem parte.

Iată motivele pentru care Parlamentul României, într-un efort legislativ rar întâlnit, a produs Legea carantinei. O lege departe de perfecțiunea spre care tindem, dar care – am această convingere – va putea să ne protejeze.

Am restrâns drepturi individuale? Am fi ipocriți să n-o recunoaștem. Dar le-am restrâns respectând legea fundamentală a acestei țări și doar proporțional cu pericolul în care ne aflăm. Toate aceste limitări trebuie înțelese în contextul momentului, iar sacrificiile fiecărui individ infectat ale cărui drepturi au fost afectate.

Această lege a fost produsă încet și greu tocmai pentru ca ne aflam pe linia fină dintre drepturile individuale și binele colectiv.”