Șapte proiecte USR pentru debirocratizare, transparentizarea activității statului și simplificarea vieții românilor

Șapte proiecte USR pentru debirocratizare, transparentizarea activității statului și simplificarea vieții românilor

USR continuă demersurile de debirocratizare și transparentizare a administrației românești în scopul simplificării vieții românilor, simpli contribuabili sau antreprenori. Deputatul USR Claudiu Năsui a depus, în acest sens, șapte proiecte legislative, care vin în completarea pachetului anterior de legi pentru facilitarea înființării firmelor, respectiv pentru facilitarea declarării beneficiarului real.

România se poate schimba dacă ne facem treaba. Putem reuși orice cu inteligență și determinare. Așa am reușit să facem legile de simplificare a înființării de firme și de eliminare a declarației de beneficiar real (102/2020 și 108/2020), amândouă în ciuda opoziției Guvernului. Acum, continuăm acest proces de debirocratizare de care România are mare nevoie. România se poate face bine. Trebuie doar să fim suficient de determinați pentru a reuși”, declară deputatul USR Claudiu Năsui.

Primul proiect (https://cutt.ly/0p70ANM) modifică Legea privind organizarea Monitorului Oficial al României în sensul ca toți românii să aibă acces în mod gratuit și liber, permanent, la formatul electronic al Monitorului Oficial, Partea I și Partea a II-a. Formatul electronic gratuit și liber ar urma să fie document portabil (PDF) și să fie accesibil pentru citire, căutare, salvare, distribuire și imprimare, astfel încât toți românii să poată citi o lege, când este publicată.

Un alt proiect de lege vizează debirocratizarea prin simplificarea legislației privitoare la organizațiile nonguvernamentale. Proiectul (https://cutt.ly/up727e4) își propune să modifice OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații în sensul înscrierii din oficiu a beneficiarilor reali acolo unde entitățile vizate au în componență doar persoane fizice, al scăderii numărului minim al asociaților fondatori și al simplificării documentelor care trebuie depuse la înregistrare, ușurându-se astfel constituirea unei asociații. Povara birocratică și economică care apasă în prezent organizațiile nonguvernamentale nu este nici necesară, nici utilă, ci doar generează costuri, hârtii și cozi în plus.

Al treilea proiect (https://cutt.ly/hp72pqh) vizează debirocratizarea contabilității microîntreprinderilor prin eliminarea declarațiilor intermediare solicitate de ANAF. Cu toate că legea nu o cere, ANAF solicită aceste raportări intermediare până și de la microîntreprinderi, deși utilitatea lor este aproape zero și nu sunt decât un chin pentru contribuabil.

Un alt proiect (https://cutt.ly/Op72SyR) continuă debirocratizarea pentru societățile comerciale, plecând de la realitatea că, în prezent, România este singura țară din UE care prevede cel mai restrictiv și birocratic regim cu privire la transferul părților sociale dintre-un SRL către terți. În vreme ce în alte state transferul părților sociale poate avea loc chiar și într-o zi, în România, în cel mai optimist caz, transferul durează cel puțin 30 de zile. În practică, în funcție de incidentele care pot interveni, se ajunge și la 6-12 luni sau mai mult. Proiectul propune și eliminarea pragului minim de 200 de lei pentru capitalul social al SRL-urilor, în condițiile în care suma este una insignifiantă în raport cu evoluția economică a României, iar prezentarea foii de vărsământ instituie birocrație suplimentară în procesul înregistrării unei firme.

Al cincilea proiect (https://cutt.ly/Yp72Nnw) vizează debirocratizarea în ceea ce privește plata impozitului pe imobilele cu destinație mixtă (și rezidențială, și ne-rezidențială). În prezent, este un calvar costisitor, oamenii fiind nevoiți să depună un raport de expertiză ca să afle cât au de plătit. Proiectul simplifică calculul impozitului și elimină suprabirocrația cu care se confruntă contribuabilii. Concret, pentru spațiile mici din cadrul clădirilor, spații de până la 50 mp, clădirile ar urma să fie încadrate ca fiind „clădiri cu destinație mixtă” fără a fi nevoie de documentație cadastrală și fără întocmirea unui raport de evaluare la fiecare 5 ani.

Un alt proiect (https://cutt.ly/2p72vKI) modifică o lege din 1990 (Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite) în sensul eliminării inutilei declarații de „adaos comercial” pe care operatorii economici sunt nevoiți să o depună la organele fiscale. În practică, declarația adaosului comercial, pentru care nici măcar nu există un tipizat agreat sau implementat de Guvern, se face pentru intervale generale și atotcuprinzătoare de tipul „între 0-9999%”. Este vorba de o normă desuetă, care generează o birocrație inutilă, dar care poate fi folosită pentru aplicarea de amenzi.

Cel de-al șaptelea proiect de lege (https://cutt.ly/Jp79e4X), dar nu ultimul ca importanță, vizează transparentizarea informațiilor de interes public și ușurarea accesului cetățenilor la acestea, prin modificarea și completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public. Este vorba de crearea unui registru public electronic, pe site-ul fiecărei instituții de stat, în care să fie cuprinse cererile de informații pe Legea 544 și răspunsurile la ele. În practică, instituțiile publice refuză în mod abuziv să furnizeze informații sau oferă documente re-scanate, deși accesul cetățenilor la informații trebuie să fie util și utilizabil în mod real.