În a doua sesiune extraordinară convocată pentru luna iulie, pe ordinea de zi a Camerei Deputaților figurează două proiecte importante ale USR: cel prin care se majorează pedepsele pentru corupție în perioada pandemiei și cel privind creșterea finanțării pentru medicina de familie. Ambele proiecte au fost deja adoptate de Senat, prin urmare mai au doar votul în plenul Camerei spre a fi trimise la promulgare.
Primul proiect de lege (http://cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=18454), inițiat de deputatul USR Silviu Dehelean, completează OUG 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență în sensul majorării pedepselor pentru faptele de corupție comise pe perioada stării de urgență.
Propunerea legislativă a fost gândită la scurt timp după declararea stării de urgență în România, plecând de la premisa că situațiile excepționale, cum sunt cele de urgență, impun măsuri excepționale. Nu doar pentru cetățeni, ci și pentru funcționarii statului care ar putea fi tentați să profite de flexibilitatea regulilor pentru a fura din banii destinați combaterii pandemiei.
Proiectul prevede majorarea cu o pătrime a pedepselor pentru următoarele fapte: luare de mită, dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, delapidare, abuz în serviciu, neglijență în serviciu, uzurparea funcției, folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, deturnare de fonduri și pentru infracțiunile săvârșite cu intenție prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
Din motive greu de înțeles, Guvernul Orban a precizat că nu susține adoptarea inițiativei legislative.
Al doilea proiect (http://cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=18173), inițiat de deputatul USR Tudor Pop și senatorul USR Adrian Wiener, modifică Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății în sensul majorării finanțării pentru medicina de familie.
Mai precis, propunerea legislativă prevede ca sumele alocate pentru finanțarea asistenței medicale primare să nu poată fi mai mici de 8% din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. De asemenea, proiectul prevede ca autoritățile administrației publice locale să acorde facilități și stimulente aferente instalării unui medic, respectiv înființării și funcționării cabinetului de medicină de familie.
Și în cazul acestei propuneri legislative, Guvernul Orban a anunțat, fără explicații, că nu susține, deși avem în România circa 700 de localități fără medic de familie, iar aproape jumătate din populația țării trăiește în mediul rural, unde accesul la sistemul de sănătate se realizează prin intermediul medicului de familie. În plus, în vremuri de criză de sănătate publică e cu atât mai evident că un astfel de proiect este esențial.
Uniunea Salvați România face un apel la toate partidele parlamentare să voteze cele două proiecte de lege și își manifestă încrederea că prevederile vor intra în vigoare cât mai curând cu putință.
