Proiectul „Fiecare Copil în Grădiniță” a fost votat, pe 10 decembrie, în Comisia de Învățământ, Comisia pentru Drepturile omului și Comisia pentru Egalitate de șanse din Camera Deputaților. Proiectul deputatului Tudor Pop, în calitate de co-inițiator, prevede modificarea Legii nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate. Proiectul vizează trei modificări esențiale, printre care creșterea valorii stimulentului acordat, a cărui valoare nu a mai fost actualizată din 2015.

„Pentru copiii în situații de risc, asigurarea accesului la educație de la vârste cât mai fragede este esențială ca să putem rupe cercul vicios al sărăciei și să atingem o reală incluziune socială. Una dintre măsurile adoptate în acest sens a fost Legea 248/2015, care îi viza pe toți copiii defavorizați socio-economic cu vârste între 3 și 6 ani. Deși ar fi trebuit să beneficieze de program peste 100.000 de copii, s-a constatat că au beneficiat, în realitate, între 43-62% dintre copii. Avem, așadar, o problemă: legea nu ajunge la toți copiii săraci estimați ca eligibili din punctul de vedere al veniturilor. Acest lucru îl propun a se rezolva prin proiectul de lege depus la Camera Deputaților”, a declarat deputatul USR Tudor Pop, co-inițiator al proiectului.

Un raport realizat, în 2018, de Asociația Reality Check a relevat că printre obstacolele înregistrate în aplicarea legii se numără:

• dificultatea părinților foarte săraci și lipsiți de educație de a face cerere pentru a beneficia de lege (fie nu înțeleg ce trebuie să facă să aplice, fie li se pare prea dificil sau scump să obțină documentele necesare – cum ar fi dovezi ale venitului familiei care trebuie ridicate de la administrațiile fiscale din orașe aflate la distanțe mari de satele unde locuiesc).
• neînțelegeri privind metodologia (informații greșite care pot descuraja părinții să aplice).
• suma mică a stimulentului comparată cu costul trimiterii copiilor la grădiniță în fiecare zi, pentru familiile cu venituri reduse.
• faptul că, în anumite comunități, profesorii sau asistenții sociali nu recrutează proactiv copiii pentru grădiniță și pentru înscrierea în program.

Pentru a crește numărul copiilor care beneficiază de prevederile Legii 248/2015, USR a propus revizuiri și simplificări legislative cu privire la eligibilitatea copiilor, la cuantumul stimulentului, la depunerea cererii și la îndeplinirea criteriilor administrative:

1. Creșterea pragului de venit pentru copiii eligibili (de la 284 de lei la 530 de lei/membru de familie/lună) și simplificarea metodologiei de solicitare a stimulentului pentru copiii de vârstă preșcolară din familii defavorizate.

Pragul de eligibilitate pentru Legea 248/2015 a rămas neschimbat din 2015, deși, de la data stabilirii pragului de venit al familiilor eligibile, salariul minim a crescut de mai multe ori și mulți copii din familii în sărăcie sau în risc de sărăcie și excluziune socială, care ar avea în continuare nevoie de stimulent, nu mai sunt eligibili. În același timp, creșterea inflației a afectat în special familiile care trăiesc în sărăcie extremă și pe cele cu venituri reduse care beneficiază în prezent de alocația de susținere a familiei.

1. Dublarea valorii stimulentului (acum 50 de lei/copil/lună). Și aceasta a rămas neschimbat din 2015, deși inflația a crescut.
2. Adăugarea în lege a unor responsabilități clare pentru primari și manageri școlari cu privire la informarea și consilierea părinților, înscrierea la grădiniță a copiilor săraci și sprijin pentru părinți în întocmirea dosarului de solicitare a stimulentului, pentru a crește numărul copiilor din familii defavorizate înscriși la grădiniță și a reduce situațiile în care copiii nu beneficiază de lege pentru că părinții nu au știut cum să solicite stimulentul.

Potrivit celor mai recente date prezentate de Eurostat, România este în momentul de faţă pe locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește părăsirea timpurie a şcolii, iar 18,9% dintre tinerii români cu vârste între 18 şi 24 de ani renunţă la studii. La nivelul Uniunii Europene, România este depășită doar de Spania, cu un procent al abandonului şcolar de 20,3%, şi de Malta, cu 20,1%.

Foarte îngrijorător este și că abandonul şcolar în ţara noastră este în creştere, în vreme ce la nivelul întregii Uniuni Europene, tendinţa generală, inclusiv în Bulgaria, este de scădere.