Se fac comparații între rezultatele elevilor din diferite școli, ierarhii între școli, dar se uită de anumiți factori care au generat aceste rezultate, se uită de factorii de context și de ”intrările” în respectivele școli: media de admitere al elevilor, parcursul lor educațional în timpul liceului, nivelul de educație al părinților, numărul copiilor cu diferite probleme familiale sau gradul de expunere la diferite vulnerabilități sociale, gradul de pregătire și formare profesională ale cadrelor didactice din fiecare școală, cheltuielile făcute pentru educație (sau lipsa acestor cheltuieli), investiții în fiecare comunitate școlară și în educația fiecărui absolvent etc. Numai așa se poate judeca, corect, valoarea adăugată de respectiva școală, punând rezultatele în balanță cu resursele (inclusiv ale familiei), ”ieșirile” în comparație cu ”intrările”.
Cifrele reale, nefalsificate de meschinele interese politicianiste ne arată nefardat starea reală a Educației din România.
Generatia de acum 12 ani numără 230.000 de elevi care au ajuns în clasa a XII-a cu circa 100.000 mai puțini. Ei sunt generatia testelor Pisa din 2015 care a identificat în urma testărilor internaționale 40% analfabeți funcțional în România. Examenul de Bac a fost promovat din pacate doar de 3 din 5.
Vorbim astfel despre cel mai slab procent din ultimii 5 ani. Din cei 136.087 de candidaţi, din care 116.316 candidaţi au provenit din promoţia curentă, numai 86.794 au reușit să obțină media generală de minim 6 necesară promovării examenului maturității.
Ca și în cazul Evaluării Naționale pentru elevii claselor a VIII-a și Examenul de Bacalaureat măsoară în continuare nivelul acumulării informațiilor de către elev și mai puțin competențele dobândite de către acesta. Nici examenele naționale, nici evaluarea curentă, de la clasă nu sunt bazate pe standarde și nici pe competențe. În ce măsură se urmărește o fidelitate a notării, o comparație între notele obținute la clasă și rezultatele la examenele naționale?
Traseul educațional și profesional al absolventului după terminarea liceului este de asemenea un indicator de calitate aferent Cadrului European pentru Asigurarea Calității (EQAVET). Statele care acordă importanță educației fac astfel de cercetări longitudinale, în timp ce la noi nu există nici date statistice nici bani pentru astfel de cercetări, diagnoze, prognoze și politice educaționale coerente și vizionare.
Până când ne mai abramburim și ne furăm căciula prin raportarea unor cifre și procente lipsite de conținut și de perspectivă?
