Președintele USR, Dan Barna, și liderul grupului PNL din Camera Deputaților, Raluca Turcan, au depus, luni, la Birourile Permanente ale celor două Camere o propunere legislativă de revizuire a Constituției României astfel încât să fie transpuse în Legea fundamentală rezultatele referendumului din 26 mai. Proiectul este semnat și de parlamentari PMP și Pro România.

În proiectul de revizuire a Constituției au fost incluse, la solicitarea USR, prevederile inițiativei civice „Fără penali în funcții publice”, inițiativă pentru care au semnat peste un milion de români. Această solicitare a fost formulată încă din momentul în care reprezentanții USR au semnat acordul politic național pentru România propus de președintele Klaus Iohannis după alegerile din 26 mai.

„Proiectul depus astăzi este un prim pas, pentru că România are nevoie de o reformă constituțională mai amplă și suntem convinși că, în momentul în care vom avea majoritate în Parlament, o majoritate fără PSD, după alegeri anticipate sau la termen, vom merge mai departe cu celelalte propuneri, astfel încât România să se însănătoșească. Mă refer la reformarea Curții Constituționale, confiscarea extinsă a averilor, reforma statului, toate elementele care țin de modernizarea Constituției, pentru că votul de pe 26 mai a arătat că românii își doresc un stat modern și europeană”, a declarat președintele USR, Dan Barna.

Dacă majoritatea PSD-ALDE nu va bloca proiectul depus de Opoziție, românii s-ar putea pronunța asupra revizuirii aduse Constituției odată cu alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului.

Proiectul de revizuire a Constituției inițiat de USR și PNL și susținut de PMP și Pro România:

1. După alineatul (2) al articolului 37, se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.”

2. Articolul 38, se modifică şi se completează, după cum urmează:

„În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European. Nu pot fi aleşi în Parlamentul European cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.

3. La alineatul (3) al articolului 73, litera i) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Prin lege organică se reglementează:

i) acordarea amnistiei sau a grațierii colective. Acordarea amnistiei și a grațierii colective pentru fapte de corupție este interzisă”.

4. Alineatul (2) și alineatul (3) ale articolului 74 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea. Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a deputaților sau a senatorilor amnistia şi graţierea colectivă, cu privire la faptele de corupție.

(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată. Nu pot face obiectul inițiativei legislative a Guvernului amnistia și grațierea colectivă, cu privire la faptele de corupție”.

5. Litera d) a articolului 94 se completează și va avea următorul cuprins:  d) acordă graţierea individuală. Acordarea grațierii individuale pentru fapte de corupție este interzisă”.
6. Alineatul (6) al articolului 115 se modifică și se completează şi va avea următorul cuprins:

„(6) Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, în domeniul legilor organice având obiectul de reglementare prevăzut de articolul 73 alin.(3) lit. h), i) și l), nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.

7. La articolul 146, după litera a) se introduce o nouă literă, lit. a1) cu următorul cuprins, iar litera d) din cuprinsul art. 146 se modifică, după cum urmează:

„Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
[..]

a1) se pronunţă asupra constituţionalităţii ordonanțelor, la sesizarea Preşedintelui României, a 50 de deputați sau 25 de senatori, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau  a Avocatului Poporului.”

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial”.