Salutăm decizia PMP de a susține inițiativa USR Fără Penali în Funcții Publice

Salutăm decizia PMP de a susține inițiativa USR Fără Penali în Funcții Publice

Uniunea Salvați România salută decizia Partidului Mișcarea Populară de a susține inițiativa Fără Penali în Funcții Publice printr-o propunere legislativă, însă juriștii USR semnalează că doar transpunerea în Constituție ar garanta că inițiativa va deveni realitate și că va produce efecte pe termen lung.

Încă de la începutul anului 2017, USR a analizat ideea depunerii unei propuneri legislative prin care persoanele condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, și care nu au fost reabilitate penal, să nu mai poată fi alese în funcții publice. Cu toate acestea, orice încercare de a include noi condiții la un nivel inferior celui constituțional ar putea fi considerată contrară normelor din Constituție.

Chiar dacă inițiativa PMP ar fi adoptată de către Parlament, ceea ce este foarte puțin probabil în actuala legislatură, modificările propuse ar putea fi abrogate la fel de simplu, deoarece procedura și numărul de voturi necesare pentru modificarea legilor sunt mult mai puțin restrictive decât cele necesare pentru revizuirea Constituției.

“Îi mulțumim domnului Traian Băsescu pentru susținerea inițiativei Fără Penali în funcții publice. Sigur că ne-am fi bucurat să-l vedem în vară și în stradă când a fost adunat acel milion de semnături. Însă subliniez că orice încercare de a introduce inițiativa Fără Penali în funcții publice, la un nivel mai jos decât cel constituțional, intră în coliziune cu normele din Constituție.

Tocmai de aceea noi considerăm că doar referendumul constituțional și doar adoptarea unei inițiative de modificare a Constituției poate să răspundă acestei cereri legitime și foarte puternic verbalizate de 1 milion de cetățeni: Fără Penali în Funcții Publice. Dacă reușim să introducem acest principiu în Constituție, următoarele alegeri vor permite să vină în Parlament doar oameni integri, care să nu aibă probleme penale și să se ocupe de guvernare și legiferare în interesul României și să nu poarte grija problemelor penale ale șefilor de partid, așa cum se întâmplă acum”, transmite președintele USR Dan Barna.

Curtea Constituțională se va pronunța pe 26 martie cu privire la constituționalitatea textului propus de comitetul de inițiativă susținut de USR, iar ulterior va începe procedura parlamentară, cu dezbateri în comisii și vot în plenurile Camerei Deputaților și Senatului.

Inițiativa Fără Penali în Funcții Publice propune ca articolul 37 din Constituție, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, având următorul conținut: “Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării.”

Art. 2 din Legea nr. 90/2001 prevede că “Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.”

Prin această propunere legislativă (n.r. Lege pentru modificarea unor acte normative în domeniul electoral), PMP n-a făcut altceva decât să adauge sintagma „persoanele care nu au suferit condamnări penale” în toate legile electorale cu excepția Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (n.r. Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României, Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților, Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale), mai exact în articolele care prevăd categoriile de persoane care nu pot fi alese în funcțiile publice respective.

Introducerea acestei interdicții printr-o formulare necircumstanțiată, care poate fi interpretată în sensul că interdicția operează pe tot parcursul vieții persoanei condamnate, chiar și după ce consecințele condamnării ar înceta prin reabilitare de drept sau judecătorească, prin amnistie post condamnatorie sau ca efect al unei legi de dezincriminare, contravine celor reținute de CCR prin Decizia nr. 304/2017, în sensul că o atare interpretare ar reprezenta „o veritabilă civiliter mortuus în privința persoanei față de care a fost pronunțată o hotărâre judecătorească de condamnare pentru că va avea efecte absolute și perpetue în privința acesteia, aspect care, la rândul său, ar încălca marja de apreciere de care dispune legiuitorul în temeiul art. 16 alin. (3) din Constituție”