Uniunea Salvați România a lansat în dezbatere un proiect de lege Magnițki pentru România. Proiectul prevede instituirea unor restricții în privința cetățenilor străini responsabili de corupție la scară largă, spălarea banilor și încălcarea drepturilor omului.
Potrivit proiectului, Ministerul Afacerilor Externe va elabora o listă a cetățenilor străini despre care există informații sau motive serioase de a bănui că au fost implicați sau au contribuit la corupția la nivel înalt, la spălarea banilor sau la încălcarea drepturilor omului, care a avut drept rezultat moartea sau vătămarea gravă a unei persoane. Cetățenii străini aflați pe această listă vor avea interzisă intrarea în România, iar fondurile lor din țara noastră vor fi blocate.
USR consideră că România are nevoie de o lege Magnițki pentru a încuraja respectarea drepturilor omului, pentru a combate marea corupţie la nivel global şi pentru a poziţiona ţara noastră drept actor activ în lupta pentru bună guvernare şi drepturile omului.
Inițiatorii proiectului sunt deputații USR Cristian Ghinea şi Adrian Prisnel, care au lucrat alături de William F. Browder, activist pentru drepturile omului și inițiator al legislației Magnițki la nivel global și Ștefan Voinea, de la Observatorul Român de Sănătate.
”Acum 9 ani, un om murea în pușcărie în Rusia pentru că a avut curajul să demaște corupția și fraudele fiscale din țară sa. Acest om, Serghei Magnițki, a fost un avocat rus, care după ce a făcut aceste dezvăluiri, a fost torturat și omorât în pușcărie. Nu trebuie să mai permitem așa ceva. Mișcarea internațională Magnițki propune în fiecare țară legi prin care se interzice accesul în țară și deținerea de averi de către indivizi implicați în torturi, în corupție și în alte fărădelegi. USR propune partidelor parlamentare să depunem și în România o legislație de tip Magnițki, astfel încât să intrăm și noi în rândul țărilor care țin la valori morale. Haideți să lucrăm împreună la acest proiect de lege, să facem o lege bună, astfel încât să le spunem criminalilor: Până aici! România nu e pentru voi!”, a declarat deputatul USR Cristian Ghinea.
”Politicienii care-și fură cetățenii, care-și bat sau torturează cetățenii, care-i aruncă în pușcării pentru opiniile și acțiunile lor politice, care intimidează, cenzurează sau mai grav ucid jurnaliști trebuie să fie cunoscuți și să știe că vor fi cunoscuți nu doar în țările lor, ci peste tot în lume pentru ca fac aceste fapte abominabile. Și mai ales să știe că nu e doar o chestiune de proastă reputație internațională, ci și de sancțiuni concrete și că riscă izolarea. Acesta lege e și un mesaj puternic pentru politicienii care conduc România”, a declarat deputatul USR Adrian Prisnel.
E momenul ca România să se alăture țărilor pentru care valorile sunt importante.
Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Estonia, Letonia și Lituania au adoptat „Legi Magnițki” în diverse forme, iar alte ţări sunt în curs de a adopta un asemenea act: Franța, Germania, Suedia, Danemarca, Olanda, Africa de Sud, Australia, Republica Moldova și Ucraina.
”Speranța mea este că proiectul de lege Magnițki propus azi în România va primi sprijin din partea tuturor partidelor parlamentare, deoarece democrația și statul de drept nu au o culoare politică. Este timpul să acționăm împreună și să îi oprim pe Putin și pe soldații lui, care calcă în picioare cele mai prețuite valori europene: libertatea și drepturile omului”, a declarat William F. Browder, activist pentru drepturile omului și inițiator al legislației Magnițki la nivel global.
Biroul Național al USR a decis susținerea acestui proiect de lege. Inițiatorii au trimis scrisori către toate partidele parlamentare din România, cu invitația de a lucra împreună pe proiectul de lege pentru a ajunge la o formă agreată larg de forțele politice din România.
CONTEXT
Vinerea aceasta se împlinesc nouă ani de la moartea avocatului Serghei Magnițki, care a inspirat această lege la nivel global.
Serghei Magnițki a fost un avocat rus care a expus public marea corupție și fraude fiscale în care erau implicate persoane din cercurile conducătoare ale regimului Putin. Drept urmare, Magnițki a fost arestat de autorităţile ruse, torturat și privat de asistență medicală timp de 358 de zile, acesta murind în detenție în 2009. După moartea lui Serghei Magnițki, autoritățile Federației Ruse nu au efectuat o investigație obiectivă și independentă cu privire la moartea lui Serghei Magnițki, iar persoanele vinovate nu au fost pedepsite, lucru arătat de rezoluţia OSCE1 din 2012.
Parlamentul European a cerut în trei rânduri adoptarea unei „Legi Magnițki”, cu scopul de a interzice intrarea în spaţiul UE și a îngheța activele financiare ale oficialilor și oamenilor de afaceri ruși implicați în tortura și uciderea lui Serghei Magnițki și a altor avertizori de integritate și activiști pentru drepturile omului.
Modificarea legislativă propusă de Parlamentul European are drept sursă de inspiraţie „Legea Magnițki” adoptată în 2012 de Statele Unite ale Americii, ca urmare a eforturilor unuia dintre semnatarii acestui apel – William F. Browder. Respectiva lege a blocat accesul în SUA al persoanelor responsabile de uciderea avocatului rus, permițând și confiscarea activelor acestora.
După adoptarea „Legii Magnițki”, Congresul SUA a extins aplicabilitatea acesteia prin Legea Globală Magnițki, care impune interdicții de intrare în ţară și sancțiuni asupra oricăror indivizi care sunt implicați în ucideri extrajudiciare, tortură și acte de mare corupție în țări cum ar fi Burma, Sudan, Venezuela, Cuba, Nicaragua sau Pakistan.
Legislația de tip Magnițki reprezintă un punct de cotitură în regimul relațiilor internaționale: statele iau o atitudine morală și sancționează indivizi vinovați, nu alte state. Sancțiunile sunt împotriva persoanelor care comit abuzuri și nu împotriva unei ţări, care frecvent afectează civilii nevinovați în loc să slăbească regimurile opresive şi corupte.
Este momentul ca și România să adopte o asemenea lege. Aceasta va funcţiona ca un factor de descurajare, forțând funcționarii străini care ar putea recurge la violență sau acte de corupție să ia în considerare repercusiunile pe care acţiunile lor le vor avea la nivel global.
