USR reclamă că Legea Offshore a fost adoptată, fără niciun fel de studiu de impact, după negocieri purtate de Liviu Dragnea în spatele ușilor închise. În aceste condiții, deși proiectul de lege este necesar pentru începerea exploatărilor de gaze din Marea Neagră, USR s-a abținut de la vot.
Legea Offshore a ajuns la votul final într-o formă care nu a fost propusă și dezbătută de parlamentarii din comisiile de specialitate, așa cum ar fi fost normal într-o țară democratică, ci într-o formă dictată de Liviu Dragnea în spatele căruia s-au încolonat toți parlamentarii PSD-ALDE fără să clipească, deși nu știu care va fi impactul ei.
„Ceea ce s-a întâmplat ieri în Parlament la votul final pe Legea Offshore arată că România este o țară în care Liviu Dragnea face legea, de la justiție la economie, de la DNA la gaze naturale. În timp ce membrii comisiilor parlamentare care urmau să dea raport pe Legea Offshore încercau să înțeleagă și să dezbată propunerea de taxare progresivă venită de la majoritatea parlamentară, Liviu Dragnea o prezenta la televizor și făcea desene mai ceva ca în campania electorală din 2016, despre încasările la bugetul de stat. Mesajul a fost unul cât se poate de clar – orice companie care va investi în proiecte mari în România va trebui să treacă prin biroul lui Liviu Dragnea pentru a primi binecuvântare. O atitudine demnă de un jupân care vede în România un Teleorman mai mare”, a declarat deputata USR Cristina Prună, membră în Comisia de Industrii din Camera Deputaților.
O serie de calcule făcute de deputatul USR Cătălin Drulă arată că Liviu Dragnea a mințit ieri la televizor în legătură cu impozitul pe veniturile offshore vorbind de zeci de miliarde de dolari ca viitoare încasări pentru stat. Liderul PSD nu a menționat că până la 60% din venitul suplimentar al companiilor se poate deduce ca investiție, deci încasările din impozit vor fi la aproximativ 40% față de ceea ce prezentat Liviu Dragnea.
USR susține că Legea Offshore ar fi trebuit să beneficieze de o dezbatere îndelungată, iar toți actorii cheie ar fi trebuit să stea la masă astfel încât să știm că statul va beneficia de venituri corecte la buget în baza unui calcul și a unui raționament economic corect, că investitorii vor avea predictibilitate și siguranță pe cadrul fiscal și că, nu în cele din urmă, consumatorii se vor bucura de un preț corect rezultat din concurența de pe piața gazelor.
Dezbaterile au început foarte târziu, abia în urmă cu patru săptămâni, după ce proiectul a fost blocat mai bine de două luni în Camera Deputaților de președintele Comisiei de Industrii, pesedistul Iulian Iancu, care a invocat o serie de argumente procedurale pentru a explica întârzierea. Chiar și atunci când proiectul a ajuns pe ordinea de zi, în nicio ședință a Comisiei nu s-a discutat clar despre cadrul fiscal și ce venituri va încasa statul de pe urma producției de gaze din Marea Neagră. Toate aceste negocieri cheie s-au purtat departe de restul parlamentarilor și de opinia publică, sub patronajul lui Liviu Dragnea, președintele PSD și al Camerei Deputaților.
„Acuz această majoritate parlamentară de superficialitate și rea-credință. Este de neconceput ca problemele de importanță strategică, așa cum este cazul exploatărilor petroliere offshore, să treacă de Parlament fără ca Guvernul care iniţiază demersul legislativ să se fi îngrijit să realizeze studii de impact economic şi social pentru fundamentarea politicilor statului român. Este incalificabil gestul majorității parlamentare de a pune pe masa comisiilor de raport la nivelul camerei decizionale, fără a se acorda un timp adecvat de analiză, un set de amendamente care schimbă substanţial cadrul fiscal aplicabil operațiunilor offshore şi care generează beneficii dificil de identificat pentru statul român”, a declarat senatoarea USR Ramona Dinu, membră în Comisia pentru dezvoltare şi strategie economică.
USR a reușit să introducă trei amendamente în proiectul de lege care urmăresc crearea unui cadru legislativ coerent pentru cei care desfășoară activități petroliere, conservarea biodiversității în zonele de exploatare, precum și protejarea intereselor persoanelor din comunitățile locale limitrofe viitoarelor operațiuni petroliere.
„Am extins obligația autorizării lucrărilor offshore, a lucrărilor pe uscat până la terminalele de coastă aşa cum era deja prevăzut pentru lucrările la sonde, într-un termen de 30 de zile de la depunerea documentației complete de către titular. De asemenea, în pofida unor dezbateri aprinse am obţinut admiterea instituirii obligației ca interdicțiile si restricțiile legale din domeniul conservării biodiversității și ariilor naturale protejate și cele din planurile de management ale ariilor naturale protejate să rămână aplicabile lucrărilor prevăzute de lege. Nu în ultimul rând, am dorit să asigurăm protecție asupra intereselor persoanelor din comunitățile locale limitrofe viitoarelor operațiuni petroliere, prin instituirea posibilității ca instanțele judecătorești să aibă posibilitatea să cenzureze și cuantumul compensațiilor acordate, nu doar pe cel al despăgubirilor. Compensațiile sunt sumele aferente dreptului de trecere în schimbul limitărilor aduse dreptului de folosință ca urmare a exercitării dreptului de trecere”, a explicat senatoarea USR Ramona Dinu.
Lipsa de transparență, discuțiile în spatele unor uși închise și fuga de răspundere a ministerelor și a celorlalte instituții ale statului ne-au adus în punctul în care exploatarea gazelor din Marea Neagră este pusă sub semnul întrebării.
„USR susține că proiectul de exploatare al gazelor din Marea Neagră poate avea un impact benefic asupra pieței interne, dar nu făcut pe genunchi, în biroul domnului Dragnea. Acest tip de negociere ascunsă a viciat dezbaterea publică. În loc să discutăm despre beneficiile exploatării gazelor din Marea Neagră pentru securitatea energetică, despre relansarea industriei și despre creșterea numărului de conectari la rețelele de gaze naturale, dezbaterea a fost poluată de tot felul de teorii conspiraționiste”, a conchis deputata Cristina Prună.
USR analizează alături de partidele de opoziție motivele pentru a ataca la Curtea Constituțională Legea Offshore.
