Recenta intervenție a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, se referă în primul rând la o situaţie curentă, pentru că sistemul Spitzenkandidaten, adică lideri desemnați de familiile politice europene candidați la președinția Comisiei, așa numiții „capi de listă”, a fost deja utilizat la alegerile din 2014. Este o opțiune firească să mergem și acum pe același algoritm, a spus președintele USR, Dan Barna.
Pe lângă asta, suntem de părere că principalele măsuri propuse de preşedintele Juncker se înscriu în logica consolidării proiectului european şi a aprofundării procesului de integrare. Uniunea Europeană trebuie să meargă înainte pe această cale, în direcţia de „mai multă Europă”, iar modificarea sistemului electoral în cadrul instituţiilor europene într-o manieră în care să conteze mai mult voturile cetăţenilor şi cooperarea inter-instituţională nu poate fi decât de bun augur. Credem în acest sens că implementarea pe mai departe şi consolidarea aşa-numitei proceduri a „capilor de listă” reprezintă calea cea mai logică în momentul de faţă. Mai mult, considerăm că, în funcţie de succesul implementării procedurii şi în 2019, aceasta ar putea fi luată în calcul inclusiv într-o viitoare modificare a tratatelor, care să rezulte astfel într-o eliminare a oricăror diferenţe de interpretare referitoare la procedura de alegere a preşedintelui Comisiei Europene.
În ce priveşte celelalte propuneri formulate de preşedintele Comisiei Europene, Uniunea Salvaţi România consideră că o diminuare a numărului de portofolii de comisar european ar putea fi un pas în direcţia eficientizării instituţiei şi implicit a proceselor decizionale la nivel european. Nu credem că ar fi o problemă dacă statele membre ar nominaliza – eventual, prin rotație – titularii diferitelor portofolii ale Comisiei. De fapt, și în acest moment aceștia sunt invitați, prin natura Comisiei Europene, să reprezinte și să lucreze pentru interesele Uniunii ca ansamblu, ei nefiind în niciun fel reprezentanți ai guvernelor statelor din care provin. Locul reprezentării și promovării intereselor statelor membre trebuie să rămână, în continuare, instituția Consiliului Uniunii Europene.
De asemenea, în ce priveşte propunerea referitoare la listele transnaţionale pentru alegerea viitorilor europarlamentari, USR a fost singurul partid din România care și-a exprimat imediat susținerea pentru deschiderea dialogului pe această temă. Chiar dacă timpul e destul de scurt până la alegerile din 2019 și sunt probabil puține șanse ca acesta să devină o variantă operațională, e un subiect care merită reluat în dezbatere publică pentru definirea principiilor de realizare.
