Parlamentarii USR din comisiile pentru Sănătate, deputații Tudor Rareș Pop, Emanuel Ungureanu și senatorul Adrian Wiener, fac un apel public la adresa noului ministru al Sănătății, Sorina Pintea, prin intermediul unei scrisori deschise, în care îi semnalează 12 puncte esențiale pentru salvarea sistemului sanitar romanesc.

„Cunoașteți, fără îndoială, situația extrem de precară în care se află sistemul de sănătate românesc, un sistem profund viciat de corupție și nepotism, de imixtiunea fără margini a factorului politic, de permanentul deficit de caracter, realități care au afectat și afectează constant relația de încredere dintre medic și pacient, dintre medic și marii decidenți, cât și relația dintre pacient și instituțiile statului. (…) Am identificat alături de colegii noştri 12 puncte critice de a căror rezolvare va depinde dacă în viitor România va fi sau nu va fi o țară sănătoasă. Căci în prezent, din păcate, nu este”, se arată în scrisoarea deschisă a parlamentarilor USR.

Scrisoarea „Vrem o Românie sănătoasă. 12 puncte esențiale pentru reanimarea sistemului de sănătate” a fost prezentată în mod oficial ministrului Sănătății de către cei trei parlamentari USR, în cadrul unei întâlniri care a avut loc ieri, 8 februarie.

„A fost o întâlnire constructivă, una care, sperăm noi, deschide calea unor schimbări de substanță în sistemul sanitar. Noul ministru și-a arătat capacitatea de a-și asuma tarele și problemele din interiorul sistemului, și acesta e un pas înainte. O așteptăm pe doamna ministru cât de curând la comisiile pentru Sănătate din Parlament pentru consultări”, a declarat deputatul USR Tudor Rareș Pop.

Vă redăm conținutul integral al scrisorii deschise:

„Vrem o Românie sănătoasă. 12 puncte esențiale pentru reanimarea sistemului de sănătate”

O scrisoare deschisă din partea Comisiilor de Sănătate reunite ale Uniunii Salvați România.

În atenția doamnei Ministru Sorina Pintea,

Doamnă Ministru,

Cunoașteți, fără îndoială, situația extrem de precară în care se află sistemul de sănătate românesc, un sistem profund viciat de corupție și nepotism, de imixtiunea fără margini a factorului politic, de permanentul deficit de caracter, realități care au afectat și afectează constant relația de încredere dintre medic și pacient, dintre medic și marii decidenți, cât și relația dintre pacient și instituțiile statului.

Dar, în aceeași măsură, în calitatea dvs. anterioară de manager de spital, cunoașteți foarte bine și leacul pentru a salva, sau măcar ameliora substanțial un sistem public de sănătate care, la ora actuală, se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale oferite pacienților.  

Am identificat alături de colegii noştri 12 puncte critice de a căror rezolvare va depinde dacă în viitor România va fi sau nu va fi o țară sănătoasă. Căci în prezent, din păcate, nu este. Din noua poziție, cea de Ministru al Sănătății, ați manifestat însă o nesperată și binevenită deschidere față de problemele sistemului de sănătate, atât la audierile din Parlament, cât și în contextul altor intervenții publice. Am îndrăzni să zicem, chiar recunoaștere și asumare. Este, de altfel, și motivul pentru care vă adresăm această scrisoare deschisă, în care vă semnalăm direcțiile în care trebuie îndreptată toată atenția și acțiunile dvs. în noul mandat.

Suntem perfect conștienți că stați pe un munte de probleme și drame și înțelegem că nu e ușor, de aceea pe lângă răbdarea noastră, primiți și sprijinul nostru în acţiunile ce vin în ajutorul pacienţilor români. Totuși, ne rezervăm în continuare dreptul la opoziție și la monitorizarea acțiunilor dvs. și credem că o impresie bună trebuie întotdeauna susținută și cu fapte concrete. Încheiem această scrisoare cu speranța că anul 2018 va fi un an mai bun pentru sănătate.

Cu stimă,

Tudor Rareș Pop, deputat USR

Emanuel Ungureanu, deputat USR

Adrian Wiener, senator USR

12 puncte esențiale pentru reanimarea sistemului sanitar românesc

1. Dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti prin investiţii masive în zona reabilitării și construcției de noi spitale – unele investiţii deja asumate în Programul de Guvernare. Problema critică: o mare parte a spitalelor din România beneficiază de o infrastructură precară, clădiri vechi, insalubre, cu circuite inadecvate și imposibil sau greu de autorizat.

2. Achiziţionarea de aparatură şi tehnică medicală modernă. Problema critică: implementarea medicinei bazate pe dovezi, a ghidurilor și protocoalelor europene de diagnostic și tratament, necesită dotări la nivel înalt cu aparatură și tehnică medicală. Este nevoie de o analiză a nevoilor pentru fiecare unitate sanitară, de achiziţionarea echipamentelor necesare şi de pregătirea medicilor ce vor folosi echipamentele.

3. Sprijinirea medicilor rezidenți. Problema critică: Tinerii medici pleacă din România nu doar din cauze salariale, ci şi pentru că sunt vulnerabili în interiorul unui sistem medical disfuncţional. Pentru a păstra în ţară medicii rezidenţi este nevoie ca statul român să le asigure salarii decente, o perspectivă de carieră, de instruire și practică medicală sigură, precum şi creșterea calității programelor de rezidențiat.

4. Implementarea unei strategii reale de prevenţie. Problema critică: România ocupă ultimul loc în Europa la indicatorul global al deceselor preventibile – 46%. Avem cea mai mică supraviețuire a pacienților cu cancer din UE din cauza faptului că nu există programe funcţionale de screening. Screeningul neonatal este foarte precar: 1 din 5 sarcini în România este evaluată de obstetrician abia la momentul nașterii. Ratele de vaccinare pentru boli transmisibile sunt mult sub țintele de siguranță epidemiologică.

5. Asigurarea accesului românilor la medicamente. Problema critică: medicamentele oncologice şi multe alte  medicamentele noi, cum ar fi cele pentru bolile reumatologice şi bolile rare, lipsesc din România. Este nevoie ca Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale să respecte legea şi să folosească Sistemul Electronic de Raportare a stocurilor pentru a lua măsuri urgente atunci când medicamentele scad sub nivelul unui stoc minim. Din cauză că medicamente noi ajung foarte greu să fie incluse în Programele Naționale și sa fie rambursate, este necesară eficientizarea şi consolidarea ANMDM.

6. Debirocratizarea şi soluţionarea disfuncționalităților frecvente ale platformei informatice a CNAS. Problema critică: erorile software şi  incapacitatea CNAS de a administra Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) afectează atât medicii cât şi pacienţii, care pierd mii de ore productive cu fiecare ocazie când platforma este nefuncţională sau cardul de sănătate este blocat. Este inacceptabil ca o platformă informatică atât de importantă pentru români să sufere de probleme sistemice de funcţionare.

7. Asigurarea transparenţei deconturilor făcute în numele pacienţilor şi implementarea unui mecanism de control comun MS-CNAS. Problema critică: Lipsa de transparenţă şi control a CNAS a contribuit la fraudarea masivă a FNUASS prin decontări fictive. Este imperioasă implementarea măsurilor din Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020 care stabileşte „instituirea la nivelul MS și CNAS a unui mecanism comun de monitorizare și control al furnizorilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate”.

8. Susţinerea medicinei primare, care este placa turnantă a unui sistem de sănătate eficient. Problema critică: în România peste 55% din fonduri sunt alocate medicinei de spital, caracteristică a sistemelor de sănătate slab dezvoltate. Medicinei de familie, care ar trebui să rezolve majoritatea cazurilor medicale,  îi revin sub 6% din banii FNUASS, în timp ce media europeană este de peste 9%. De aceea majoritatea cabinetelor medicilor de familie nu au măcar dotările minimale. Mai mult, există în România peste 500 de localități fără medic de familie, acest fapt contribuind la accesul foarte limitat la medicina de bază pentru zeci de mii de români.

9. Monitorizarea şi lupta cu infecțiile nozocomiale. Problema critică: subfinanțarea spitalelor, normele defectuoase de curăţenie și lipsa epidemiologilor contribuie la apariţia infecţiilor intraspitaliceşti. Aceste infecţii ar trebui urmărite şi raportate în mod transparent pentru ca problema să poată fi soluţionată. În realitate, datele sunt deseori ascunse de spitale din cauza fricii de sancţiuni. Astfel, raportările către DSP-uri  se fac greoi, cu întârziere și incomplet. Este nevoie ca Ministerul Sănătăţii să aplice un alt fel de strategie de combatere a infecţiilor nozocomiale, bazată pe transparenţă.

10. Combaterea rezistenței la antibiotice. Problema critică: în spitalele din România există unele tulpini cu cea mai mare rezistență la antibiotice din Europa. Cauzele sunt multiple: utilizarea inadecvată a antibioticelor de rezervă, folosirea lor în condiții medicale care nu impun acest lucru, lipsa unei practici unitare adaptate la ghiduri de bună practică. Mai mult, o decizie recentă a „liberalizat” iresponsabil eliberarea de antibiotice de uz veterinar. Această situație îngrijorătoare necesită o strategie națională de combatere a rezistenţei la antibiotice, a cărei implementare și monitorizare trebuie asumată de Ministerul Sănătății.

11. Asigurarea drepturilor pacientului, incluzând dreptul la informare. Problema critică: adesea în practica medicală pacientul nu este informat complet cu privire la patologie şi opţiunile de tratament,  din considerente ce țin mai degrabă de protejarea personalului medical în detrimentul celor aflați în suferință. Pacientul trebuie să fie co-decident în actul medical și acest lucru presupune o informare completă asupra riscurilor și beneficiilor intervenţiei medicale pentru care pacientul își dă consimțământul.

12. O nouă Lege a Transplantului pe modelul spaniol și aderarea la Eurotransplant. Problema critică: Alocarea organelor trebuie să se facă obiectiv, transparent, în baza unor metodologii şi criterii clare şi a unor liste de aşteptare la nivel naţional. De asemenea, pacienţii români ar avea mai multe şanse să beneficieze de organe pentru transplant odată cu înscrierea României în organizaţia internaţională Eurotransplant