Uniunea Salvați România avertizează că după trei zile de dezbatere mimată în Comisia specială pentru legile justiției, condusă de Florin Iordache, au fost adoptate multe modificări periculoase care schimbă legislația juridică și subminează independența magistraților.
Unele dintre cele mai importante modificări ale legilor justiției marca PSD-ALDE acordă președintelui țării un simplu rol decorativ în procedura de numire a procurorilor și judecătorilor. Textul inițial al legii prevedea că „președintele poate refuza numirea în funcții a procurorilor și judecătorilor doar motivat”, dar Comisia Iordache a eliminat aceste prerogative ale Președintelui României, care nu mai are dreptul să refuze numirea niciunui procuror sau judecător. De asemenea, președintele nu va mai putea refuza numirile la conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție, indiferent de motiv.
”Deocamdată numirile de procurori șefi au rămas în forma din legea veche. USR a prezentat în Comisie argumente solide, fondate pe decizii CCR, pentru a păstra această formă. Poate fi considerată o victorie de etapă, dar nu cred că se vor lăsa și o vor modifica ulterior în plen sau în cadrul altor dezbateri. Doamna deputat Steluța Cătăniciu a anunțat deja acest lucru în Comisie. Este doar o temporizare a procedurii. PSD+ALDE refuză să respecte recomandările Comisiei Europene din MCV și să consulte Comisia de la Veneția în legătură cu aceste modificări”, a explicat deputatul USR Silviu Dehelean, membru în Comisia juridică.
Senatorul PSD Eugen Nicolicea a propus una dintre cele mai periculoase modificări cu privire la independența procurorilor. În textul inițial al legii scria clar că „procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legiii”, dar la propunerea lui Eugen Nicolicea, acest text a fost înlocuit cu un articol din Constituție care prevede că „procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea Ministerului Justiției”. Practic, procurorii devin subordonați politic lui Tudorel Toader.
„Acest articol a fost preluat ad literam din Constituție cu scopul de a accentua subordonarea procurorilor în raport cu ministrul Justiției. Există o diferență esențială între efectele unui articol din Constituție și efectele pe care același articol le are la nivel de lege obișnuită. În primul caz, articolul este supus interpretării Curții Constituționale, care poate ajunge la concluzii nuanțate cu privire la ce înseamnă că procurorii se află sub autoritatea ministrului Justiției, ce poate să facă ministrul în baza acestei autorități și ce nu poate să facă. În timp ce în al doilea caz, articolul se interpretează ca atare de către instanțele de drept comun. Mai mult, această modificare contravine deciziilor prin care CCR a stabilit că procurorii nu reprezintă interesele guvernului și ale puterii politice, ci interesul general al societății”, a explicat deputatul USR Stelian Ion, membru în Comisia specială.
O altă modificare periculoasă a fost inițiată de senatoarea ALDE Steluța Cătăniciu și instituie cenzura în rândul magistraților. Astfel, a fost introdus în lege un articol prin care „judecătorii şi procurorii sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă și executivă”.
Exprimarea articolul este imprecisă, nu se limitează la declarațiile publice, ceea ce lasă cale liberă pentru ca orice act sau fapt al unui magistrat să poată fi interpretat ca o manifestare defăimătoare la adresa Parlamentului sau Guvernului. Asta în condițiile în care parlamentarii beneficiază de imunitate absolută pentru declarațiile lor și unii defăimează grav puterea judecătorească de câte ori au ocazia.
Foarte periculoasă este și o altă modificare cu privire la controlul magistraților de către comisiile parlamentare. În textul inițial al legii se prevedea că doar „CSAT poate verifica dacă un magistrat a colaborat cu vreun serviciu de informații.” În forma propusă de PSD-ALDE, textul este completat cu „verificarea se face de către CSAT și Comisiile speciale parlamentare pentru controlul serviciilor de informații”, inclusiv din oficiu. Comisiile parlamentare de control al serviciilor secrete vor avea dreptul să stabilească dacă declarațiile magistraților cu privire la colaborarea cu serviciile secrete sunt veridice sau nu.
„Aceasta este o încălcare flagrantă a principiului separației puterilor în stat și un instrument de intimidare a magistraților, pentru că se permite unei structuri politice să ia decizii în legătură cu cariera magistraților. Procurorii și judecătorii care anchetează și condamnă corupții vor deveni rapid ținta politicienilor cu posibilitatea de a-i destitui de îndată din funcție. Aspectele care țin de cariera magistraților nu ar trebui să fie la îndemâna altei puteri politice, așa cum nici magistrații nu pot să demită parlamentari sau miniștri”, a explicat deputatul USR Silviu Dehelean.
USR atrage atenția că s-a introdus în lege o „infracțiune asupra independenței justiției”, constând în racolarea de magistrați de către serviciile de informații, ca lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori, pedepsită cu închisoare de la 5 ani la 10 ani. Această infracțiunea este insuficient reglementată și reprezintă o imixtiune în activitatea serviciilor secrete cu scopul final de a înlătura cu ușurință directorii SRI sau SIE. Cel mai probabil, racolarea nu va fi imputată agenților operativi din serviciile secrete, ci directorilor instituțiilor care ulterior vor putea fi demiși.
USR semnalează cu îngrijorare și modificarea propusă de senatorul UDMR Marton Arpad prin care „judecătorii şi procurorii trebuie atât să fie, cat şi să apară, ca fiind independenţi unii de ceilalţi”. Această simplă completare „cat şi să apară” este vagă și poate să genereze interpretări abuzive, deși inițiatorul a explicat că scopul ei este doar eliminarea „privilegiului” pe care îl au procurorii de a avea birourile pe un piedestal în sălile de judecată, la același nivel cu birourile judecătorilor.
„În primul rând, situația actuală are o justificare întemeiată și anume că atât judecătorul, cât și procurorul sunt magistrați, au făcut INM-ul și reprezintă interesul public, în timp ce avocații nu sunt magistrați, nu au făcut INM-ul și reprezintă interese private. În al doilea rând din formularea propusă nu se înțelege sub nicio formă intenția declarată de inițiator, aceasta putând fi interpretată în sensul interdicției oricărui act sau fapt care să poată fi interpretat ca indiciu al lipsei de independență dintre judecători și procurori”, a explicat senatorul USR George Dircă.
Modul în care sunt așezații în sala de judecată procurorii și judecătorii, astfel încât să nu fie la aceeași înălțime, este o chestiune tehnică, care ar trebui stabilită într-un regulament și nu într-o lege. Exprimarea lasă locul interpretărilor, inclusiv un simplu salut între procuror și judecător la intrarea în sală poate fi considerată o încălcare a legii.
O altă modificare periculoasă este introducerea în legile justiției a unui articol care prevede că „prin derogare de la orice alte legi ori prevederi, informațiile, deciziile, hotărârile, protocoalele, ordinele și orice alte acte emise ori co-semnate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării sau de un serviciu de informații care privește sau are legătură cu justiția este informație de interes public.” Această prevedere poate pune în pericol securitatea națională, prin desecretizarea unor documente emise/semnate de CSAT și serviciile secrete. Exprimarea este vagă, nu menționează de exemplu desecretizarea documentelor care au ca obiectiv racolarea de magistrați în serviciile secrete, ci toate documente care are legătură cu justiția, chiar dacă este o legătură indirectă, fără finalitate ilegală.
Lucrările Comisiei continuă săptămână viitoare și urmează să anihileze Inspecția Judiciară și să înființeze Direcția specială de urmărire a magistraților. Vom fi pregătiți să ne opunem cu argumente solide și fundamentate.
