Cu ocazia venirii ministrului Justiției Tudorel Toader în Parlament pentru a da explicații despre situația penitenciarelor din România, deputata USR Lavinia Cosma a ținut un discurs în care a semnalat că actuala coaliția PSD-ALDE nu a avut niciun interes să rezolve această problemă, principalul obiectiv fiind salvarea corupților.

Discursul integral:

Domnule Ministru Tudorel Toader,

De mai bine de un an, situația din penitenciare preocupă opinia publică. Vă preocupă și pe dvs, cei de la guvernare într-un fel aparte, e adevărat – ne aducem foarte bine aminte de proiectul de lege pentru grațierea unor pedepse. Ați folosit acest subiect ca și manipulare în campania electorală. Singura preocupare constantă a guvernelor PSD a fost cum să-și scape oamenii de partid de pușcărie.

România trebuie, din pacate, să plătească dure sacțiuni dacă nu soluționează problemele de supra-aglomerare și de condiții proaste din penitenciare. Vorbim de
despăgubiri morale și cheltuieli de judecată pe care le suportăm noi cu toții. România a plătit despăgubiri de peste 1.600.00 de euro doar în anul 2016, dintr-un total de peste 3 mil de euro şi 10.000 franci elveţieni, în perioada 1990–2016.

Pare o problemă recentă. În realitate, România a fost condamnată pentru prima dată la CEDO pentru condițiile de detenție din penitenciare în 2007. Acest prim avertisment nu a fost luat prea în serios la construcția bugetară și adoptarea legilor Bugetului de stat în anii post-aderare la Uniunea Europeană. In ultimii doi ani, au fost peste 3000 de cereri adresate CEDO. După un deceniu, Europa ne-a arătat cartonașul roșu, după câteva cartonașe galbene acordate anterior.

Într-un recurs la memorie, vă reamintesc că această nepăsare de un deceniu a fost sancționată de CEDO. Astfel, Curtea a dat decizia pilot prin care Guvernul României în cooperare cu Comitetul Miniștrilor al Uniunii Europene era obligat să furnizeze, în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, un calendar exact pentru punerea în aplicare a măsurilor generale adecvate apte să soluționeze problemele de supraaglomerare și de condițiil inadecvate de detenție.

V-ați grăbit să prezentati CEDO un pachet de măsuri care vizează reducerea limitelor pedepselor pentru anumite infracțiuni, aplicarea amenzii penale ca alternativă la pedeapsa închisorii, renunțarea și amânarea aplicării pedepsei. Ați reuscitat astfel dezbaterile și ați realimentat temerile din luna februarie că anumiți politicieni condamnați vor fi exonerați de executarea pedepselor .

Puneti accentul pe pedeapsă și deloc pe reintegrare socială. Ați vorbit foarte puțin despre măsuri alternative reale. Strategia Națională de Reintegrare Socială a Persoanelor Private de Libertate, 2015 – 2019, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 389 din mai 2015 este un document de 70 de pagini. Reprezintă, in viziunea Guvernului, solutia la suprapopularea penitenciarelor și atingerea acelui procent ambițios de reducere a cazurilor de recidivă de la 40 la 30 % până în 2019. Doar ca timpul a trecut, suntem imediat în 2018 și nu s-a întâmplat nimic în acest sens.

Sunt nominalizate multe instituții, însă nu am găsit nicăieri în acesta așa-zisă Strategie care sunt pașii pe care trebuie să-i urmeze un deținut din momentul în care iese pe poarta penitenciarului. Cine îl preia, cum își găsește un loc de muncă, o casă și așa mai departe. Concret, domnule Ministru. Lucruri concrete, eficiente. În ce fel răspund cei care conduc aceste instituții însărcinate să se ocupe de foști deținuți dacă nu își fac treaba? Mai mult decât atât, sunt ele pregătite pentru a-și asuma astfel de sarcini?

În martie anul curent, recidiviștii reprezentau peste 38 % din numărul total al persoanelor private de libertate. Dacă mai adăugăm acestora în jur de 23% persoane cu antecendente penale aflate în detenție, avem dimensiunea eșecului guvernului din care faceți parte. Cei care și-au ispășit pedeapsa au nevoie de sprijin pentru a-și continua viața integrați în societate.

Din Raportul de activitate al ANP-ului reiese faptul că :

• Întârzierea în implementarea activităților interinstituționale privind Strategia națională de reintegrare socială, aprobată prin HG nr. 389/2015, care a fost
  determinată de realizarea unei singure întâlniri a comisiei constituite, aceasta schimbându-și frecvent componența, în contextul socio-politic actual.
• Din 2015 până acum, a avut o loc o singură întâlnire a acestei Comisii interministeriale. Potrivit celor prevăzute în Strategie, Comisia se întruneşte semestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui sau la solicitarea unui membru al acesteia.

Înțeleg ca din cele 8 instituții nominalizate, n-a existat niciun interes de a lucra. Acest lucru este confirmat și de șefi de penitenciare care se plimbau de la o comisie la altă, pentru a fi înțelese problemele, însă fără nicun rezultat.

Mă simt obligată să menționez cele 8 instituții prevăzute in HG. Comisia interministerială este formată din câte un reprezentant, având funcţie de conducere, cel puţin la nivel de director, din cadrul următoarelor instituţii publice: Ministerul Justiţiei; Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice; Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Sănătăţii; Direcţia Naţională de Probaţiune; Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Preşedintele Comisiei interministeriale este reprezentantul Ministerului Justiţiei. Deci era treaba Minsterului Justitiei sa puna lucrurile in miscare.

Aceasta strategie, este de fapt, doar pe hărtie, căci în realitate, nu se întâmplă mai nimic. Cine și cum răspunde dacă cele menționate în această strategie nu s-au implementat?

Din păcate, în această hotărâre nu este prevăzut în ce fel răspund cei care nu si-au facut treaba. Însă, dumneavoastra, domnule Ministru, trebuie sa raspundeti public acum si aici. Ar fi trebuit sa avem, până în 2020, 40 de centre de informare și consiliere, 50 de conventți de colaborare cu ONG urile din domeniu, 5 acte normative adoptate. Până acum, nu avem nimic.

Tot în Raportul de activitate al ANP-ului scrie așa: comparativ cu situaţia din anii anteriori, se constată o scădere a numărului de deținuți incluși în programe și activități educaționale, de asistență psihologică și asistență socială, pe fondul deficitului de personal determinat de pensionări (un educator la aproximativ 55 deținuți, un psiholog la aproximativ 235 deținuți și 1 asistent social la 325 deținuți), precum și al implicării specialiștilor în comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor vacante. De asemenea, personalul nou angajat trebuie să parcurgă perioada de pregătire inițială pentru a putea desfășura, în mod independent, activitățile specifice.

Și noi, cei de la USR, am fost să vedem care sunt condițiile din penitenciare. Toți suntem de acord că sunt condiții foarte proaste. Care este strategia dumneavoastra, domnule Ministru ? Veniți în Parlament, ne tineți discursuri lungi, fără nimic concret si eficient. Sigur, e și asta o tehnică : dacă nu poți să-i convingi, zăpăcește-i. Dar stați liniștit, domnule Ministru, suntem cu ochii pe dvs. domnule Ministru, avem nevoie de acțiune, nu de documente de zeci de pagini care zac uitate în sertare prin tot felul de Ministere. Avem nevoie de legislație clara și responsabili trași la răspundere.

Soluția este să construim un sistem eficient de reintegrare, nu sa ridicăm mai multe locuri cu gratii. Trebuie să le oferim acestor oameni care-și ișpășesc pedepsele că sunt parte din societate și nu să-i marginalizăm. Trebuie sa schimbăm percepția că un astfel de om nu mai are nicio șansă la a avea o viață normală, la a avea o casă, o familie, un loc de muncă. Acești oameni trebuie recuperați, iar acest lucru il putem face doar dacă le oferim servicii de sprijin eficiente și profesioniste.