Deputatul Matei Dobrovie propune o veritabilă Lege a zgomotului

Deputatul Matei Dobrovie propune o veritabilă Lege a zgomotului

Deputatul USR Matei Dobrovie propune modificarea și completarea Legii 61/1991 privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice pentru soluționarea unei probleme care ține de calitatea vieții.

”Tulburarea liniștii publice prin zgomot excesiv constituie o problemă cu care se confruntă majoritatea românilor și care afectează calitatea vieții acestora într-o mai mică sau mai mare măsură. Deși ar trebui să asigure un climat de ordine și liniște publică, Legea nr. 61/1991 conține și dispoziții incomplete, neclare sau necorelate cu alte prevederi legale, astfel încât sancționarea faptelor contrare regulilor de conviețuire socială nu se realizează întotdeauna în mod optim”, explică deputatul USR Matei Dobrovie, inițiatorul proiectului de lege.

El subliniază că în legea actuală există câteva lacune: intervalele de liniște din lege nu coincid cu cele stabilite prin ordin al ministrului Sănătății și nu sunt stabilite niște limite maxime admisibile de zgomot, folosindu-se formulări generale, precum “zgomot de mare intensitate” sau “larmă”.

Mai mult, agenții de poliție nu dispun de mijloace tehnice de măsurare a nivelului de zgomot la momentul producerii sale, constatarea contravențiilor făcându-se doar pe baza aprecierilor personale. Astfel, există riscul ca pentru situații de fapt similare să fie date soluții total diferite.

În plus, în lege nu se regăsesc mecanisme eficiente de stopare sau de diminuare a tulburărilor produse prin zgomot. Adesea, cel reclamat continuă să îi deranjeze pe ceilalți locuitori imediat după aplicarea amenzii contravenționale.

Propunerea legislativă inițiată de deputatul USR urmărește corectarea aspectelor semnalate prin: stabilirea unor limite maxime admisibile de zgomot, introducerea în sarcina agentului constatator a obligației de a măsura nivelul zgomotului cu ajutorul unui mijloc tehnic, precum și sancționarea recidivei.

Astfel, zgomotul este excesiv dacă depășește valoarea de 35 dB în locuințe sau în alte imobile cu funcțiuni echivalente locuirii în intervalul 7-23, cu excepția orelor 14-16, respectiv valoarea de 30 dB între orele 14-16 și 23-7.

Măsurătorile se efectuează în locuința reclamantului, nu a celui reclamat, evitându-se astfel eventualele conflicte cu persoana reclamată. Pentru ca într-o locuință să fie un zgomot de peste 35 de dB, este necesar ca vecinul să producă un zgomot mult mai mare, care să treacă prin perete. În plus, prin elaborarea normelor metodologice de instruire a polițiștilor, acestora li se va explica în ce condiții se fac măsurătorile (ex. reclamantul trebuie să oprească sursele de zgomot din propria locuință, să păstreze liniștea pe durata măsurătorii etc.)

Activitățile desfășurate în diferite instituții se consideră a fi afectate dacă nivelul de zgomot depășește valoarea de 45 dB între orele 7-23, respectiv pe cea de 35 dB între orele 23-7.

Limitele de amendă se majorează cu jumătate dacă contravenientul continuă activitatea ce a provocat zgomotul deranjant imediat după aplicarea sancțiunii, o reîncepe în termen de 24 de ore de la sancționarea ei sau săvârșește o nouă astfel de faptă în termen de 6 luni de la data aplicării sancțiunii anterioare.

”Deși modificările propuse pot părea destul de stricte, scopul pe termen lung este acela al îmbunătățirii calității vieții cetățenilor din sate și orașe. Pentru aceasta, raportul dintre obligația de a nu tulbura liniștea celuilalt și dreptul de proprietate trebuie înțeles în mod corect de către fiecare dintre noi. La elaborarea acestei propuneri legislative am consultat inclusiv experți în sonometrie și am plecat de la un studiu comparativ al modului cum se măsoară zgomotul în alte țări europene. Mai mult, am preluat valorile dintr-un ordin al Ministerului Sănătății, care prevede foarte clar limitele de zgomot – de 30 decibeli pentru intervalul de noapte și 35 pentru cel de zi, nu le-am inventat eu”, a mai spus Matei Dobrovie.

Proiectul de lege nu interzice oamenilor să facă reparații în casă sau să organizeze petreceri.

”Lucrările de construcții sunt permise pe timpul zilei, chiar și în timpul orelor de odihnă 14-16. Este evident că această activitate nu poate fi interzisă și că trebuie realizată la un moment dat. De asemenea, nu li se poate interzice oamenilor să dea petreceri cu ocazia unor evenimente din viața lor, dar acestea trebuie să se desfășoare în limita bunului simț și a bunei conviețuiri. Dacă legea devine mai strictă, poate că se va forma în mentalul colectiv obișnuința de a cere permisiunea vecinilor care ar putea fi afectați de zgomot pentru a ține o petrecere”, a explicat Matei Dobrovie.