Senatorul Partidului Uniunea Salvați România, Vlad Alexandrescu atrage atenția că, în ultimii ani, dezgroparea a numeroase artefacte arheologice prin utilizarea detectoarelor de metal în care au fost implicate persoane neautorizate a avut ca efect distrugerea contextului arheologic și apariția unei piețe negre de antichități, pe care autoritățile statului o pot controla cu greu sau deloc.

În vederea limitării efectelor dezastruase ale acestor practici, senatorul Vlad Alexandrescu a inițiat o propunerea legislativă care instituie obligativitatea ca persoanele pasionate de căutărea de ”comori” arheologice să poată face o astfel de cercetare doar printr-o asociație care are un contract de colaborare cu o instituție de profil muzeal, de cercetare sau de învăţământ superior. Potrivit inițiativei legislative, instituția va desemna un arheolog care va asigura coordonarea activităților în teren ale asociației astfel încât să fie preîntâmpinate și limitate intervențiile cu potențial distructiv asupra siturilor arheologice cercetate.

De asemenea, inițiativa legislativă propune cateva modificări punctuale în legislația din domeniul protejării patrimoniului arheologic pentru asigurarea clarității unor prevederi și a bunei functionalități a unor procese precum o mai bună definire a relației între fazele cercetării arheologice și cele de realizare a investiției, precizarea atribuțiilor autorităților publice responsabile etc.

„Statul trebuie să prevină prelevarea necontrolată a vestigiilor de patrimoniu arheologic prin extragerea neautorizată din contextul originar, așa cum prevede Convenția europeană pentru protecția patrimoniului arheologic adoptată la La Valetta în 1992, precum și Tezele prealabile ale Codului Patrimoniului, aprobate de Guvernul României în 2016”, a declarat senatorul USR Vlad Alexandrescu.

Potrivit datelor comunicate de Inspectoratul de Poliție al Județului Timiș, braconajul arheologic a ajuns în România la cote alarmante. Numai în anul 2015 au fost recuperate pe teritoriul României de către Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile sale specializate, 14.840 bunuri culturale mobile, dintre care 12.794 bunuri arheologice sustrase din siturile arheologice din România, reprezentând 86,21% din totalul confiscărilor de bunuri de patrimoniu