Partidul Uniunea Salvați România a organizat, luni, în Parlament, o dezbatere publică intitulată „Fără penali în funcții publice”, cu scopul de a găsi cele mai bune forme de a transpune în legislație punctul 8 din Proclamația România2017+, care a apărut în urma protestelor de stradă din primele luni ale anului 2017.
„Obiectivul USR de la înființare a fost să preia teme din societate și să le transpună în acte politice. În acest sens, una dintre solicitările oamenilor care au protestat în stradă la începutul anului a fost să nu mai avem în funcții publice oameni condamnați penal. De la această idee care a apărut în stradă până la un proiect de lege este o cale lungă. Această cale presupune un efort de studiu al legislației din România, a deciziilor Curții Constituționale și a decizilor Curții Europene a Drepturilor Omului, iar în această perioadă parlamentarii USR au făcut acest studiu. USR-ul nu o să vină niciodată în Parlament cu propuneri politicianiste. Toate proiectele de legi inițiate de USR o să vină după un studiu și asta explică distanța de la proteste până la această dezbatere”, a declarat Nicușor Dan, președintele USR, în deschiderea dezbaterii.
La dezbaterea „Fără penali în funcții publice” au participat inițiatorii Proclamației România2017+, dar și reprezentanți ai principalelor organizații non-guvernamentale din societatea românească, printre care Inițiativa România, Funky Citiziens, Active Watch.
„Proclamația România2017+ a pornit de la Timișoara ca și initiativă, dar este rezultatul muncii mai multor orașe în care s-a protestat începând cu 18 ianuarie. Legat de punctul 8, fără penali în publice publice, comisia de la Veneția a făcut un raport preliminar, în iunie 2015, în care se analiza limitarea accesului condamnaților penali în diverse parlamente din Europa, dar și din lume. Există zeci de țări din Europa care au astfel de interdicții și există și mai multe în lume. De exemplu, Albania a adoptat în 2015 o lege foarte dură în acest sens, în care face referire atât la funcțiile parlamentare, cât și la cele locale, și face referire atât la funcțiile alese, cât și la cele numite. Nu trebuie să avem milă de corupți”, a susținut Tiberiu Pfiszter, unul dintre inițiatorii Proclamației România2017+.
Pentru a interzice accesul în funcții publice al persoanelor care au condamnări penale, parlamentarii USR au analizat modificarea Codului Penal și respectiv modificarea Constituției.
„Prima variantă prin care putem să intervenim pentru un avea un Parlament fără persoane cu probleme penale este modificarea Codului penal, respectiv la partea de pedepse, accesorii și complementare. Sunt foarte multe infracțiuni care ridică probleme de moralitate și pentru care în prezent nu este obligatoriu să se dispună interdicția de a ocupa o funcție publică sau de a fi ales. A doua variantă, mult mai complicată, ar fi modificarea Constituției, care ar respecta recomandările Comisiei de la Veneția dacă ar prevedea interdicția de a ocupa o funcție publică pentru cei care au săvârșit infracțiuni grave cu intenție. Este greu de crezut că va fi acceptat pentru orice fel de infracţiune”, a explicat Silviu Dehelean, deputat USR și membru în comisia juridică.
„Modificarea legislației penale ar fi soluția cea mai curată pentru această problemă deoarece ar fi o reglementare constituțională valabilă pentru toate funcțiile publice. În prezent, sunt o serie de infracțiuni – condamnare pentru luare de mită, deplapidare sau conflict de interes – pentru care legea prevede în mod automat că pe lângă pedeapsă se aplică și interdicția de a ocupa funcție publică. În schimb, pentru alte infracțiuni precum cumpărarea de influență, divulgarea de secrete de stat, uz de fals în înscrisuri oficiale, judecătorul are doar posibilitatea de a interzice anumite drepturi, dar nu neapărat cele electorale. Așadar, putem modifica legislația penală în sensul de a introduce și alte infracțiuni decât în prezent pentru care instanțele în mod obligatoriu să aplice și interdicția de a ocupa o funcție publică. De asemenea, ar fi oportună mărirea duratei pentru care se poate interzice un astfel de drept”, a afirmat Stelian Ion, deputat USR și membru în comisia juridică.
Reprezentanții societății civile au acceptat propunerile USR și au susținut în completarea lor și schimbarea legislației electorale. Codru Vrabie, reprezentant al asociației Funky Citiziens, a propus alegerea parlamentarilor pe liste de partid deschise, care, spre deosebire de votul pe liste închise, permite cetățenilor să sancționeze candidații cu probleme penale.
O altă propunere din partea membrilor societății civile a fost modificarea legii partidelor politice, prin introducerea unor criterii de integritate, care ar putea rezolva o parte a problemei, în condițiile în care majoritatea aleșilor sunt membri de partid. De asemenea, persoanele care ocupă funcții publice ar putea completa o declarație de integritate, pe lângă cea de avere, care să atragă responsabilizarea aleșilor.
Mircea Toma, membru fondator al organizației Active Watch, a propus extinderea legii care impune consilierilor juridici să nu aibă cazier penal pentru a include și activitatea parlamentarilor, întrucât elaborarea legilor este una dintre principalele atribuții ale aleșilor.
În cadrul dezbaterii, Alexandru Cristian Surcel din partea asociației Inițiativa România a propus modificarea definiției abuzului în serviciu din Codul penal astfel încât să cuprindă atât legislația primară, cât și cea secundară, deoarece în prezent vizează doar membrii Parlamentului și ai Guvernului, iar faptele de corupție ale funcționarilor din administrație sunt exceptate de la această lege.
O altă idee din partea societății civile a fost modificarea legislației privind ocuparea funcțiilor publice la toate nivelurile de administrație, în funcție de deciziile de legalitate și oportunitate, astfel încât demnitarii să își asume deciziile de oportunitate, funcționarii publici să adopte deciziile de legalitate, iar manageri să ia deciziile în care legalitatea și oportunitatea se întrepătrund.
După această dezbatere, parlamentarii USR vor depune unul sau mai multe proiecte de lege care să limiteze accesul în funcții publice al persoanelor care au condamnări penale.
